o_19iuoeet2fcc1r9211vnvecgbua.pdf

G. C ÃLINESCU
96
independen\[ pe care n-o mai admitea, atât era de convins
de naivitatea ei =i puterea lui de seduc\ie.
Deodat[, în fundul trotuarului ap[ru o siluet[ zvelt[ =i
pu\in dansant[ în mers, ce nu putea fi decât a unei tinere fete.
Pe m[sur[ ce se apropia, Jim c[p[ta confirmarea unui adev[r
ce-i da o c[ldur[ interioar[ =i o mul\umire de sine pe care
nu se încerca s[ le explice. Era Vera. Î=i schimbase toaleta =i
p[rea alta, mai pu\in b[ie\oas[, mai vaporoas[ în rochia
lung[ de voal roz, strâns[ pe sub sânii mici =i cu larga pleureuse
de pai alb în jurul pletelor scurte. Zâmbi v[dit încurcat[ când
se afl[ în fa\a lui Jim =i spuse încet, cu îmbufnare, =tergându-=i
buzele cu limba:
– Mi se pare c-am f[cut r[u venind! Mi-a spus cineva c[
nu e frumos!
Jim o trase amical de mân[ =i o f[cu s[ se a=eze lâng[ el.
Candoarea acestei fete începea s[-i plac[ =i un început de
simpatie fr[\easc[ încol\i în sufletul lui.
– Ai fra\i, nu-i a=a? constat[ el afectuos.
– Da!
– Atunci presupune c[ eu sunt fratele d-tale! Vrei?
– Vreau!
Pornir[ apoi înspre Pia\a Victoriei, l[sar[ Monumentul
Corpului Didactic, în care trei indivizi duc în spate un om copt
pe tav[, =i lunecar[ f[r[ acustic[ pe banda lung[ a =oselei,
neted[ ca un linoleum =i de=art[. Copacii alergau de o parte =i
de alta în fa\a botului ma=inii =i se pr[bu=eau apoi înd[r[t.
Jim nu opri decât în fa\a vilei lui Minovici, ai c[rei clopo\ei de
sticl[ izbi\i de vânt umpleau aerul rural de clinchete.
– Î\i place be\ia vitezei? întreb[ Jim.
– Îmi place. Dar vreau un automobil mare. A=a m[ dor
genunchii!
Se d[dur[ amândoi jos râzând =i se plimbar[ pe marginea
p[duricii din fa\a vilei. Ca s[ alunge t[cerea =i spre a face o
mic[ anchet[ asupra spiritului fetei, Jim întreb[ de una, de
alta =i apoi veni la literatur[.