o_19iuoeet2fcc1r9211vnvecgbua.pdf

– Cine \i-a spus dumitale pove=tile astea, domnule? S[ri
înfuriat[ tanti Caterina, =i vorba îi pulveriz[ supa din lingur[;
=tiu eu de unde vine asta!
În acest timp Silivestru privea încruntat fundul farfuriei,
iar Lisandrina, umil[, avea un mic râs de satisfac\ie în lumina
ochilor.
– Ea singur[ mi-a spus – zise Jim – =i nu e greu de v[zut
c[ nu minte.
– Jim – vorbi atunci tanti Fira cu mult[ distinc\ie =i calm
afectat – cum se poate ca tu, om înv[\at =i umblat prin lume,
s[ b[nuie=ti astfel de lucruri? Iaca e b[trân[, uitat[ de Dumnezeu,
a c[zut în mintea copiilor. Se plânge la to\i =i ne ferim
s[ o vaz[ lumea, c[ ne ies vorbe. Nu trebuie s[ te potrive=ti
ei =i s[ dai de bârfit vecinilor.
Tanti Mali, fata septuagenar[ a Iachii, aproba tocmai din
cap, zâmbind cu onctuozitate episcopal[, când Silivestru, f[r[
s[-=i ridice ochii din farfurie, zise aspru =i f[r[ putin\[ de
replic[:
– Nu da\i de mâncare Iachii!
– Ei! interveni acru Ghenca, d[-i =i dumneata ap[ la
moar[! =i s[ zicem c[ e a=a! Iart[-m[, Doamne! =i-a tr[it
traiul, =i-a mâncat m[laiul. Decât a=a via\[, lips[! Mai bine
s-ar îndura Dumnezeu =i Maica Domnului s-o ia odat[, s[ se
odihneasc[ =i oscioarele ei!... Mâncarea pentru ea e crim[ –
a=a s[ =tii dumneata, domnule – c[-i lunge=te canonul =i n-o
las[ s[-nchid[ ochii.
– Iaca – vorbi Silivestru cu aceea=i asprime senten\ioas[
=i ironic[, spre Jim, f[r[ s[ priveasc[ pe ceilal\i – n-a =tiut
s[ strâng[ bolovani în lad[ dup[ ce =i-a împ[r\it boarfele
urma=ilor, =i de aceea se usuc[ acum ca Keops în piramid[.
Dac[ ar fi dat sfoar[ c[ în lada cu pietre mai are galbeni =i
scule de aur, ea ar sta azi în capul mesei, pe scaun cu roate,
=i dumnealor i-ar s[ruta mâna pe rând, cum f[ceau acum
treizeci de ani, când Iaca, crezându-se pe sfâr=ite le-a împ[r\it
cu mâinile ei banii, argint[ria, care cocle=te acum pe fundul
CARTEA NUNÞII
47