ADVOCACY SI INFLUENTAREA POLITICILOR PUBLICE ... - FPDL

• Putman analizează grupurile din punct de vedere al capitalului social, ca mecanisme de întărirea capacităţii cetăţenilor de a se ajuta singuri, fără să depindă de asistenţă guvernelor.• Buchanan şi Tullock 1 definesc rolul grupurilor în viaţa publică pe baza teoriei opţiunii publice(public choice) explicând realizarea intereselor grupurilor organizate, in defavoarea celor neorganizate.• Bentley şi Truman au analizat rolul jucat de grupurile de interes în construirea colaborăriisociale şi politice, relaţia cu partidele politice şi şansa lor de provoca schimbari majore.b. Reprezentare şi participareOricare ar fi însă raţiunea asocierii şi modul de formare a grupurilor şi organizaţiilorneguvernamentale, faptul că sunt create prin asocierea indivizilor cu probleme, interese şi obiectivecomune, le conferă acestora rolul de intermediar între ceteţean şi instituţiile publice sau private,pentru a reprezenta şi a servi aceste interese comune intr-un mod articulat.Peste tot in lume participarea individuală la procesul de elaborare a politicilor publice ar fi extremde limitată dacă nu ar exista organizaţii neguvernamentale care să faciliteze reprezentareaintereselor şi să asigure promovarea acestor interese prin influenţarea deciziilor publice.In societăţile democratice, organizaţiile neguvernamentale constituie mecanismele eficiente princare cetăţenii sunt reprezentaţi şi participă la guvernare. ONG-urile reprezintă de fapt multitudineade profiluri, interese şi aspiraţii prezente într-o societate, care devin coerente, reprezentate şi vizibileîn viaţa publică doar prin activitatea acestor organizaţii. Toate ONG-urile pot avea un rol importantîn identificarea şi promovarea interesului public (deşi nu toate conştientizează acest lucru).Reprezentarea este legată de problema legitimităţii şi a credibilităţii celor care işi fac auzită voceaEvoluţia sectorului şi activitatea ONG-urilor în ţările foste comuniste cât şi în Romania a condus lacreşterea recunoaşterii rolului pe care acestea îl joacă în consolidarea democraţiei şi construirea uneisocietăţi civile active, sănătoase şi responsabile.Cu cât probleme sociale şi economice aduse de tranziţie s-au acutizat, şi în paralel cu lipsa desatisfacţie privind comportamentul clasei politice, s-a observat şi la noi şi în celelalte tări fostecomuniste o creştere a apetitul organizaţiilor societăţii civile pentru participare şi implicare înprocesele de rezolvare a problemelor cu care se confruntă grupul, comunitatea sau societatea, cumar fi inegalitatea socială, şomajul, încălcarea drepturilor omului, creşterea ratei criminalităţii,corupţia, distrugerea patrimoniului cultural, poluarea mediului etc.Cînd se analizează “problemele critice” ale unei societăţi, totdeauna se constată că apare un procesde segmentare a populaţia. Din totalul publicului o parte ia contact cu un fenomen. Din cei care auexperienţe personale cu un fenomen, o parte îl identifică drept problemă critică. Din cei care îlidentifică drept problemă critică, o parte încearcă să o înţeleagă. Din cei care încearcă să o înţeleagăo parte se mobilizează în vederea schimbării.SocietateCei care au contact cu“problema”Cei care o identificăproblema drept “critică”Cei care încearcă săînţeleagă problema criticăCei care se mobilizeazăîn vederea schimbării1 Buchanan, James M., and Gordon Tullock. The Calculus of Consent. 196210