2. Ce sunt politicile publicea.Politică şi PoliticiTermenul de politică are în limba română, ca şi în alte limbi cu origine latină, înţelesuri şi conotaţiidiferite, care crează confuzii, mai ales când vorbim despre conceptul de politici publice.Explicaţia e simplă: în domeniul politicilor publice, termenul de politică este preluat din limbaengleză, unde există cuvinte diferite pentru noţiuni – policy şi politics - pentru care limba românăfoloseşte doar un singur cuvânt!Când aud cuvântul politică, în mod normal, la noi, oamenii se gândesc la activitatea partidelorpolitice şi a oamenilor politici, la declaraţiii politice şi campanii electorale. In general subinţeleg unproces de negociere între oamenii şi formaţiunile politice, care nu este foarte transparent şi în alcărui limbaj işi recunosc cu greu interesele, preocuparile şi problemele reale.De ce oare pentru mulţi oameneni cuvântul politică are conotaţii negative şi este asociat cucomportamente fără scrupule, favoritism, şi corupţie? O explicaţie ar fi tocmai acest proces denegociere prin care de fapt se decide cine vor fi beneficiarii deciziilor, ce vor primi aceştia, cum şicând vor beneficia! Adică înţelegerea politicii ca procesul prin care se produc politici publice!Recunoaştem că, deşi în multe teorii procesul de elaborare şi implementare a politicilor publice esteprezentat ca un proces raţional de luare a deciziilor pentru rezolvarea problemelor de interes public,el este în fapt şi un proces politic de negociere nu foarte transparent şi nici foarte raţional, pentru căeste influenţat de circumstanţele în care sunt luate deciziile şi de o multitudine de factori, care nupot fi in totalitate controlaţi, ca orice proces de management al schimbării, aşa cum vom vedea încontinuare.Dacă acceptăm ideea că politica este expresia voinţei instituţiilor statului, atunci putem spune căpoliticile publice sunt punerea în practică a acestei voinţe, adică reprezintă procesul prin careguvernele îşi transpun viziunea politică în programe şi acţiuni cu scopul de a produce schimbări înlumea reală.Vorbim de politici publice, atunci când o autoritate publică, centrală sau locală intervine în mediulsocial, economic, cultural printr-un set de reglementări şi un program coordonat de acţiune careurmăreşte rezolvarea problemelor apărute în sectorul respectiv. Politicile publice sunt de faptprocese de luare a deciziilor coordonate şi implementate de către autorităţile publice.Vă propunem următoarea definiţie care ilustrează complexitatea dar şi dificultatea acestei noţiuni:Politicile publice reprezintă o combinaţie dinamică de ţeluri, reguli, acţiuni, resurse, stimulente şicomportamente, care urmăresc anumite schimbări si pot avea impact asupra celor 3 mari sectoareale societăţii: sectorul public, societatea civilă, sectorul privat.14
.Politici formale şi politici informaleParte din confuzia de termeni este datorată şi faptului că utilizam acelaşi termen cu mai multeinţelesuri: vorbim de politici publice când avem de-a face cu o decizie publică care afectează viaţaoamenilor, dar vorbim de politici publice şi atunci când avem o declaraţie de intenţie a unuiorganism public privind promovarea unei schimbări (rezolvarea unei situaţii negative,necorăspunzătoare) în domeniul în care aceasta are atribuţii şi responsabilităţi. Folosim deci aceleaşicuvânte când vorbim de:• politici publice care rămân la stadiul de declaraţie politică şi politici publice care includ şiplanuri şi proceduri de implementare urmărind schimbări concrete in domenii specifice pentrucategorii de populaţie bine definite!• politici formale, care sunt documente scrise, legi reglementări, planuri de măsuri care specificănivelul şi modul de utilizare a resurselor publice, proceduri şi structuri resposabile deimplementarea măsurilor şi acţiunilor şi politici informale ilustrate de ceea ce se intâmplă defapt în societate, ca efect al comportamentelor decidenţilor şi instituţiilor publice pe care acesteale coordonează, indiferent de declaraţiile politice ale guvernanţilor si prin opozitia fapte – vorbe.Cu toate acestea, atât politicile formale cît şi cele informale ilustrează atitudinea, priorităţile şirezultatul procesului de negociere politic.Politici formale se inscriu într-un cadru general de acţiune, fapt care ne permite să le diferenţiemfaţă de simple măsuri izolate (deşi şi acestea pot reflecta o intenţie sau un comportament, şi pot aveaca efecte schimbări). Ele se bazează pe norme şi valori asmate şi declarate, au obiective şi scopuribine definite, care vizează grupuri şi categorii sociale a căror cauză este afectată de politica în cauzăPoliticile informale sunt in mai mare masura reflectarea performanţelor şi capacitatii de funcţionarea sistemului public:- pot ascunde decizia guvernanţilor de a nu face ceva – a ignora anumite probleme, indiferent dedeclaraţiile politice- pot fi ilustrate prin comportamentul instituţiilor şi al funcţionarilor publici care, prin modul deimplementare şi interpretare a unei legi/proceduri/ decizii influenţează sau chiar deturneazăschimbările vizate de o anume politică publică.- evidenţiază faptul că nu doar legislativul, responsabil de initierea legislaţiei, reglementărilor şideciziilor este implicat în procesul de politici publice ci şi executivul care este responsabil deasigurarea mecanismelor de implementare a programelor, proiectelor şi priorităţilorguvernamentale si administratia publica / serviciul public in ansamblul sau care nu poarta insaraspunderea politicaDacă vrem să simplificăm, se poate spune că guvernanţii şi instituţiile publice pot face politicipublice în mai multe moduri: creând sau amendând o politică publică sau nefăcând nimic îndomenii în care sunt probleme, prin amânare sau ignorare sau interpretând şi implementând opolitică publicăUnele teorii structurează, din perspectiva guvernanţilor şi a instituţiilor publice responsabile, douămari categorii de politici publice, în funcţie de conţinutul acestora:- Politici publice care definesc drepturile şi obligaţiile legale ale persoanelor fizice şi juridice,limitând acţiuni nedorite sau oferind stimulente pentru acţiuni dorite.- Politici publice care reglementează comportamentul oficialilor aleşi şi a funcţionarilor publici,atât în interacţiunea instituţiilor publice cu cetăţenii cât şi între instituţiile publiceAbordarea pe care vi-o propunem în acest Ghid se concentreaza asupra modului în care o politicăeste pusă în practică, explorând dincolo de modalitatile de a influenta conţinutul unei politicipublice modalităţile de a influenţa si politicile informale, adică modul de funcţionare asistemului, modul de luare a deciziilor publice, cultura şi comportamentul la nivelul instituţiilorpublice şi al societăţii in ansamblu.15