Zodia aburelii

de împãraþii bizantini ca protectori ai
ortodoxismului, singurii de fapt. Sigiliul de
stat având – pe lângã acvila þãrii – ºi acvila
bicefalã bizantinã. Stema Doamnei Elina
Matei Basarab, aflatã pe Penticostar
slavonesc tipãrit în 1649 la Târgoviºte.
Neagoe Basarab poartã la Argeº mantia
de cezar bizantin, acel cavadion (caftan
bizantin de ceremonie) ºi coroana
imperialã, enormã, iar Radu Mihnea Mihail
al III-lea se încoroneazã la Târgoviºte „ca
împãraþii bizantini”. La Mãnãstirea Hurez,
„Legenda Sf. Constantin” îl aratã pe
Constantin Brâncoveanu într-o
comunitate artisticã ºi ideologicã de
excepþie cu împãratul Constantin cel
Mare, Neagoe Basarab este reprezentat la
Argeº ca „vicarul lui Christos”, iar Matei
Basarab este trecut printre cei mai de
seamã principi rãsãriteni în pomelnicul
bisericii San Georgio dei Greci, din
Veneþia, lãcaº unde domnul trimite lista
strãmoºilor sãi scrisã în slavonã.
Aceleaºi fotografii jaine. Guru Œri
Vidyâsâgar Ji Mahârâj ºi discipolii sãi.
Un ascet merge sã-ºi ia hrana. Nemiºcat
ca o statuie, cãlugãrul îºi primeºte hrana.
Cãlugãri studiind cu autorul. Bâhubali pe
Vindhyagiri la Úravana Belagola, granit,
secolul 10. Cãlugãri jaini sunt striviþi de
hinduºi; templu Kailas, Ellora. Œvastika:
Simbol al celor patru condiþii în care
sufletul poate exista. Vindhyagiri. Stone
screen depicting the life of Emperor
Chandragupta Maurya, 350-300 BC.
Amvon de piatrã descriind viaþa
Împãratului Chandragupta Maurya, 350-
300 BC. Stânca Indus principalã din
Karnataka; Vindhyagiri, Œravana
Belagola. Alfabetul Indus pe Stânca Indus
principalã din Karnataka; Vindhyagiri.
Cioplituri în stâncã îndreptând cãtre
Manastambha and temple on Vindhyagiri.
Picturã anticã pe zid: Vindhyagiri.
Cioplituri în stâncã îndreptând cãtre
Manastambha and temple on Vindhyagiri.
Persoanã spiritualã femininã; faza a 2-a
a artei; Vindhyagiri. Elephant; faza a 3-
a timpurie a artei; Vindhyagiri. Icoana lui
Chandra Prabhu; Vindhyagiri. Rishabha,
47 metri înãlþime, lângã sigiliul de 5cm.
Descrierea celor 12 cãrþi sfinte (angas)
într-un templu din sudul Indiei. Œântinâth
ºezând, cel de-al 16-lea Tîrthamkara,
2500-3000 vechime; a 5-a fazã. Jina în
picioare din piatrã kasauti, a 5-a fazã.
Parœvanâtha în templul Chandragupta pe
Chandragiri; approx: 350 ÎC. Aceastã
sculpturã într-o tehnicã ar putea fi cu mii
de ani mai veche, Paithan. Imagini ale
pietrei preþioase din „templul comorii”.
Interior dintr-un templu Svetambara
modern; Malviya Nagar, Jaipur. Interior
dintr-un templu Svetambara modern;
Malviya Nagar, Jaipur.
Acþiunile culturale ale domnilor
târgoviºteni (ctitoriile ºi daniile de la
Muntele Athos sau alte aºezãminte, cãrþile
trimise, ajutoarele acordate) reprezintã
unica formã de acþiune politicã din
cuprinsul Imperiului otoman. Paul de Alep
spune cã „numai curtea domnului are
dreptul sã întrebuinþeze culoarea roºie”
(purpura imperialã). Românii, ºi ei trãdãtori
ºi ucigaºi de principi, dar nu la nivel de
politicã internã.
N-avem decât dezimperiu creºtin,
când ne picarãm naltã sectã din aºezare
mandakranta compunãtoare de româneascã
ºi ce s-o mai gândi ziua abia
vãzându-ne solomonia, reclame de rechini
din urât în urã ne ascundem neieºiþi din
ortodoxie spre a intra în mormânt.
Mandakranta a învãþat româneºte, bucurii
descoronate ochilor usturaþi, urticaria
regelui Arthur. Furate aluaturi în etichetat
frãmânt cât sã ne însãnãtoºim exactitatea
munþilor cum ºi Dunãrea recunoasucse Olt
barat, unde vor sã ajungã ardelenii.
Rapsodic historism, anecdote pe impresii
textuale, zoile unei limbi, iertãciune spre
mortãciune.
Vlaicu I „voievod ºi domn”, Mircea
cel Bãtrân în 1424 „ … marele ºi singur
stãpânitorul domn, Ioan Mircea voievod”,
„Io” (din „ÉþÜííÞò” ), dominium eminens.
1660: la cererea Porþii, domnul Gheorghe
Ghica dãrâmã Curtea Domneascã, pentru
a sili domnia sã stea definitiv la Bucureºti
(mai aproape de graniþa turcã). 1688-1714
neoficial, sub pretextul folosirii ca loc unde
sã se retragã în timpul verii, Constantin
Brâncoveanu readuce reºedinþa la
Târgoviºte. Odatã cu arestarea domnului,
reºedinþa este pãrãsitã definitiv. Din cei 41
de domni care au rezidat la Târgoviºte,
patru nu emit aici documente: Mircea cel
Bãtrân, Mihnea cel Rãu, Mihnea Mihail al
III-lea ºi ªtefan Cantacuzino. Pe marginea
unei etichete care arãta pe „Sfântul
Gheorghe omorând balaurul de la Biserica
Mãnãstirii Viforâta”, s-a creat un fel de
curiozitate ciudatã ºi s-au pus multe
întrebãri despre cum ºi când s-a întâmplat
acest lucru, fãrã ca mass-media sã nu facã
un caz ºi sã nu arate realitatea. De fapt,
respectiva etichetã trebuia sã informeze
cititorul cã icoana respectivã, cu aceastã
Anul XII, Nr. 7-8 (136-137) – iulie-august 2011
29