Zodia aburelii

Martin din Bucureºti, cu un florilegiu de
poezii lirice ºi Gheorghe Bâlici din Chiºinãu,
un „liric” al epigramei de facturã garantatã!
Nu putea lipsi grafica, adicã acea artã cei
prinde în peniþã pe toþi ironicii ºi satiricii
(alãturi de cei „cumsecade”) astfel cã
brãileanul Costel Pãtrãºcan ºi-a vernisat cu
aceastã ocazie, o nouã expoziþie de
caricaturi. Sfârºitul primei zile de „lucru”
l-a constituit anunþarea temei de... peste
noapte, ce trebuia sã aducã a doua zi de
dimineaþã, recolta colectivã de catrene
umoristice epigramatice, destinate mai întâi
unui juriu de specialitate. Preºedintele de
onoare al festivalului, venerabilul Mircea
Quintus a anunþat tema: „Corul
madrigalelor”, adicã madrigaluri, ca specie
epigramaticã, ducând cu gândul la bijuteria
numitã „Corul Madrigal”!
Cea de a doua zi a început cu emoþii
pentru participanþi, care au continuat
recitalurile, cu gândul la concurs ºi la
premii. Meritã amintitã contribuþia
scriitorului Emanoil Toma, profesor de
meserie, care a susþinut un recital de poezii
umoristice româneºti ºi universale. În
sfârºit, juriul a decis (iar participanþii au
cârtit în masã!), cã premiul întâi revine
madrigalului „Mihai Viteazul ºi Mihai
Eminescu”: „Zodii sfinte înãlþarã/ Aºtriiacestor
doi Mihai:/ Unu-ntregitor de þarã,/
Altu-ntregitor de grai!” Autoarea este Elis
Râpeanu. Premiul doi – Mihai Sãlcuþan,
premiul trei – Ion Todiraºcu, menþiune
specialã – Constantin Tudorache.
Hotârârea juriului nu se contestã, dar poate
fi comentatã critic, din punct de vedere
literar! Aºadar, dacã e sã analizãm catrenul
dupã criteriile sigure al teoriei literare,
madrigalul, ca specie epigramaticã, trebuie
sã aibã umor, satirã sau ironie ºi sã
elogieze în dungã, ori mãcar sã fie un
elogiu spus glumind, ceea ce nu e cazul
catrenului premiat – acesta fiind o miniodã!
Opinez cã ar trebui sã se rãmânã pe
fãgaºul strict al epigramei, chit cã poate
lua ºi forma epitafului, în care umorul
salveazã întotdeauna funestul ºi aduce
moartea între evenimentele lumeºti
obiºnuite ºi suportabile! Ca o concluzie
consolatoare a evenimentului beletristic
respectiv, spun cã ºi între criticii literari
se remarcã în primele rânduri, acei oameni
cu spirit coroziv...
Câteva cuvinte despre cadrul material
al manifestãrii umoristice „Ridendo
dicere verum”: sufletul ei este economistul
Emanoil Savin, gospodarul plurivalent,
care a transformat Buºteniul, dintr-un
orãºel montan într-o veritabilã staþiune
turisticã frecventatã de tot mai mulþi
turiºti, care vin sã-ºi petreacã timpul liber,
odihnindu-se sau distrându-se în tot mai
multele locaþii noi ºi ospitaliere, unde se
produc evenimente culturale diverse ºi
elevate, de la recitaluri de poezii la concerte
muzicale între care cele simfonice de
þinutã, au devenit obiºnuite! Tot acest om
a reuºit sã-ºi apropie sponsori pe mãsurã,
între care firmele „Mistral”, BNP,
„Victoria Fraþian”, „Floarea de colþ”
„Elida” º.a. Acesta e adevãrul, spectacolul
epigramei în cadrul muzeului memorial
„Cezar Petrescu” este o laturã, o micã
parte din spectacolul cultural multiplu, pe
care îl faciliteazã acest inimos primar al
oraºului! Iar dacã ne gândim, cã
evenimentul cultural este o
„suprastructurã”, înþelegem cã nu ar
putea avea loc de n-ar fi mai înainte o
„structurã” materialã ºi economicofinanciarã
solidã, care sã-l poatã susþine,
iar toate acestea, începând de jos, de la
bazã pânã sus, în piscul strãlucitor, se
datoresc omului Emanoil Savin, pentru
simplul motiv cã ele existã ºi se înmulþesc,
se consolideazã ºi se diversificã, de când
activeazã el ca primar...
Dacã îi mulþumesc acum generosului
om de administraþie ºi culturã Emanoil
Savin, în numele participanþilor, o fac nu
pentru a-l glorifica metaforic (ºi meteoric)
într-o (mini)odã sau madrigal, ci pentru
a-i sublinia la modul cel mai real ºi prozaic,
meritele eminente (ºi permanente) ce
trebuiesc evidenþiate, precum ne tot
aminteºte ºi dictonul cu „omul sfinþeºte
locul” ºi þin sã-i amintesc, tot în numele
participanþilor, al cãror ecou sunt, cã propria-i
promisiune de a candida ºi la
proximele alegeri locale spre a-ºi menþine
postul de primar ºi a duce, într-o
continuare fireascã, Buºteniul între
staþiunile turistice internaþionale notorii,
este deja o obligaþie a lui, o obligaþie pe
care o pot duce la bun sfârºit numai puþini
oameni de frunte, dar între care se
cuprinde sigurt! Mai venim ºi la anul (ºi...
la mulþi ani)!
Emigrame semnate de Corin Bianu
Epigramiada… (b)estivalã!
Politicã de breaslã
De m-aº renaºte, tot aºa, carnal,
Aº vrea sã-ajung faimos þambalagiu,
Cã þin ºi eu, neapãrat, sã ºtiu,
Sã pun (la mulþi) „batista pe þambal”!
84 LITERE – Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni