Zodia aburelii

lucrare mãcar de 40-50 de pagini, consacratã acestei probleme, pe care o voi trata fie
succint dar în ansamblul ei, dacã voi gãsi material suficient, fie parþial, dacã nu voi gãsi
tot ce-mi trebuie.
Ce face doamna ºi cum se simte ªtefãniþã? Dar doamna Pavel? Cu Sorin te întâlneºti?
Ce-aº dori sã stau cu el de vorbã la o mãsuþã de cârciumã! Nu ca sã bem, ci aºa ne-am
întâlnit cu el de mai multe ori ~ ore întregi sã stai la 1/4 de vin ºi sã te îmbeþi cu discuþii
ºi filosofãri!
Ce-ai lucrat Mata zilele acestea? Te rog scrie-mi câteva rânduri. Simt cã lipseºti
Mata mai mult ca oricând.
Complimente ºi sãrutãri de mânã doamnei Bârsãnescu, d[oam]nei Pavel ºi salutãri
lui ªtefãnuþã.
Cãlduroasã strângere de mânã Matale! La revedere,
V. Harea
*
Iaºi, 8 noiembrie 1977
Stimate ºi iubite domnule Bârsãnescu,
Odatã cu aceastã scrisoare, probabil, þi-au parvenit Matale ºi cele douã articole –
capitole: 1. Educaþia, învãþãmântul ºi gândirea pedagogicã în Basarabia din perioada
1918–1944, de dimensiuni mari, a rezultat un studiu de 22 pagini dactilografiate ºi 2.
Un articol mai mic, de 10 pagini dactilografiate cu aceeaºi temã.
Cel mai greu, am lucrat mai mult de o lunã de zile, fãcând calcule în peste 200 foi
de hârtie format coalã mare, la întocmirea celor douã tabele statistice care demonstreazã
dezvoltarea învãþãmântului primar ºi secundar din Basarabia în acea perioadã.
Ele constituie oarecum o sintezã a datelor statistice din diferite izvoare, deseori
contradictorii, trebuind deci sã stabilesc întâi care dintre ele este mai demn de încredere.
Dar cercetarea n-am putut-o duce mai departe de anul 1936/1937, cãci dupã aceastã
datã n-am avut date statistice. ªi, totuºi, ar fi interesant sã stabilim ºi date pentru anul
1938-1939.
Am avut o întâlnire cu tov[arãºul] F. Cibotari, cercetãtor ºtiinþific din Chiºinãu –
Basarabia, care probabil a avut o întâlnire ºi cu Mata.
Din convorbirea cu el a rezultat cã cei de la Chiºinãu ar fi interesaþi sã aibã datele
statistice cel puþin pânã în anul 1939 inclusiv, cu privire la numãrul ºcolilor, al elevilor
ºi al personalului didactic.
Totodatã îi intereseazã ºi o altã problemã. În prima lucrare eu mã refer la Anuarul
statistic al României, 1937-1938, publicat în 1939, unde se dau cifrele ºtiutorilor de carte
pe întreaga provincie, apoi în mediul rural ºi mediul urban, pe data de 29 decembrie 1938.
Calculând raportul ºtiutorilor de carte faþã de totalul populaþiei mai sus de 7 ani din
provincie am ajuns la cifra de 38,36% pe toatã provincia, la 34% în mediul rural ºi la
61,44% în mediul urban.
Or, pe cei de la Chiºinãu i-ar interesa ºi procentul ºtiutorilor de carte, respectiv,
deci, ºi al analfabeþilor din anul 1939.
La aceastã obiecþie i-am rãspuns cã în aceastã chestiune trebuie cercetate arhivele
din Bucureºti. I-am promis cã dacã voi putea, voi face chiar un drum la Bucureºti în
acest scop. Dar împrejurãrile, în special cele familiare, nu-mi permit sã mã þin de cuvânt.
Iatã de ce întreb dacã nu s-ar putea ca cineva de la Institutul de Cercetãri Pedagogice
ºi Psihologice sã completeze cele douã lacune ale lucrãrii – ºi anume:
1. Situaþia învãþãmântului primar ºi secundar în Basarabia, din punct de vedere
statistic în anul ºcolar 1938/1939, ceea ce se poate afla la Serviciul de studii statistice
de la Ministerul Învãþãmântului.
2. Date statistice, în cifre absolute ºi în procente a ºtiutorilor de carte în anul 1939,
ceea ce se poate afla, eventual, la direcþia centralã a statisticii, care acuma nu ºtiu pe
lângã care minister funcþioneazã.
În 1945 am avut nevoie de niºte date ºi m-am dus în Strada Brezoianu la aceastã
direcþie, unde îmi era prieten încã din 1916-1917 subdirectorul ei, Gh. Racoviþã,
basarabean.
Acuma poate cã e mutatã? Poate cã funcþioneazã în cadrul Ministerului Planului
de Stat? În orice caz, la Bucureºti, pe loc, se poate afla mai uºor unde e.
În ce priveºte lucrãrile pe care le-am trimis trebuie sã fac o mãrturisire.
Consider cã ambele articole redactate vor trebui revãzute ºi reduse. Aºa cã te rog,
eventual, dupã lectura lor, sã-mi dai indicaþii ce se poate omite din fiecare lucrare.
Anul XII, Nr. 7-8 (136-137) – iulie-august 2011
77