Zodia aburelii

ãspunzi unei asemenea declaraþii ritoase?
„Bine, bre Nae, mult succes!” ªi aºa mai
departe, în fine... Adela plecase mai
demult în camera ei, sã tot fi fost 2
noaptea când Nae s-a ridicat greoi ºi-a
pornit-o cãtinel, urcând scãrile parcã pe
brânci! Eu, rãmas cam cu gura cãscatã,
ºi fãrã partener de dialog (nu de pat!) –
ai remarcat parantezele? – mi-am turnat
alt pahar de vodcã ºi-am scos un
castravete acru, sã înmoi tãria. Cum,
câteodatã n-am ce face ºi-mi bat capul
cu chestiuni futile, sã spun de ce am
trecut prin ciurul interpretãrii psihologice
fapta lui Nae, n-aº putea! Cert e cã restul
nopþii ãleia n-am fãcut altceva decât sã
analizez ce, ºi de ce... Slabe speranþe sã
trag vreo concluzie, la cât alcool aveam
în creier! Am eºuat!
Au trecut anii, am renunþat la cariera
de activist, s-au schimbat parcã ºi
oamenii. Vreun deceniu jumate apoi, pe
vremea preºedintelui cu chelie (urât om,
zic toate ex-activistele, mirându-se
cucernic imediat: ce-or gãsi la el unele ºi
altele?), am avut ocazia sã discut cu
Adela deschis ºi, cumva, cu regret dupã
„timpurile bune de-altãdatã”... Ce mi-a
venit s-o întreb direct dacã nu ºi-o trãsese
cu Nae Nicolescu pânã în seara cu
pricina, de care ne aminteam cu oarecare
nostalgie, ca niºte oameni la 60 de ani,
cu problemele hormonale rezolvate? Mi-a
rãspuns franc, în stilul ei plin de patos
revoluþionar, cã nu, nu ºi-o trãsese cu
domn’ Nae, ºi nici n-ar fi acceptat sã
ºi-o..., fiindcã omul nu-i place, personajul
nici atât, prea e unsuros ºi aºa mai
departe! „Bine, dar de ce ai cedat atunci,
fiindcã l-am vãzut cum a intrat la tine în
camerã, am avut curiozitatea sã-l
urmãresc, sã vãd dacã se þine de cuvânt,
prea mã intrigase decizia lui...” „Ei, ºi tu
acum, nu ºtii cum sunt unele femei? De
curiozitate, compagnero, doar de
curiozitate, cã prea i se dusese buhul cã-i
afemeiat ºi aºa mai departe! În plus,
vãzusem cum o mângâia pe buci pe una,
când o luase la sentiment, pe ringul de
dans, ºi mi-am zis cã nu trebie sã-l ratez,
ºtii ce fel de muiere sunt! Dar pot sã te
asigur: nu s-a întâmplat nimic, nu m-a
avut!” „Asta n-o mai cred!” am zis, cu
oarecare inconsistenþã. „Nae a pornit cu
asemenea avânt spre tine, cã era limpede
ce rupere o sã urmeze!” am plusat. Mã
strãduiam sã admit cã Adela Pãunoiu se
fereºte acum, la bãtrâneþe, sã-ºi
recunoascã aventurile, deºi avea acelaºi
stil direct ºi prea puþin edulcorat, ca-n
tinereþe. „Ba s-o crezi!” m-a repezit ea.
„Nu ºtiu ce ºtii sau þi-nchipui tu, dar pot
sã-þi explic în douã vorbe cum a decurs
aºa-zisa noastrã rupere de futere! Mi-a
fãcut plãcere sã-l provoc, i-am ºoptit la
ureche cã-l aºtept ºi chiar l-am aºteptat.
Vream sã i-o trag sau invers, ºi nu-mi
pãsa de alte alea! Dar când ºi-a dat
pantalonii jos ºi-vãzut ce chiloþi poartã,
mi s-a fãcut greþã! Exact, greaþã! Avea
niºte tetra fãrã nici un haz, fãrã formã ºi
fãrã vino-ncoace, fãrã nici mãcar g-ul de
la urmã, ca-n bancuri... Pur ºi simplu, o
oroare de chiloþi, ce mi-a întors simþul
estetic pe dos ºi mi-a ºters orice urmã de
apetit pentru masculul fatal! Vezi tu, noi
femeile acceptãm multe din partea
voastrã! Dar pânã ºi ultima femeie
sãrmanã are uneori pretenþia sã nu fie
tratatã ca albie de porci, nu mai zic de-o
femeie cu statutul meu! Aºa cã i-am zis
amicului s-o taie, dacã nu vrea scandal!
A plecat ºi n-am niciun regret cã l-am
ratat! Futã el pe cine-o vrea, mie mi-a
fãcut greaþã! ªi poþi sã-i zici, eu n-am
dialoguri cu el!”
În fine, ceva mai mult sau mai puþin
aºa mi-a vorbit Adela Pãunoiu, anul trecut,
prin varã, când o întâlnisem la o sindrofie
unde îºi etala un look nou, alãturi de-un
francez agãþat aiurea care, neînþelegând
bine româneºte, aproba graþios: oui,
oui!... Mãrturisirea, aºa trunchiatã, mi-a
stârnit curiozitatea, îþi dai seama! Oare
astfel s-au petrecut faptele? Nu cumva
le distorsioneazã ea, din motive obscure?
Aºa mi se pãrea, fiindcã îl ºtiu, ºi-l ºtii pe
amicul nostru, Nae Nicolescu, lesne
cuceritor ºi degrabã vãrsãtor de lacrimi
din partea împricinatelor. Iute la frânt
inimile, dibaci la amãgit credulele, jalnic
la pãrãsire ºi generos cu regretele, nu
credeam cã a comis ceea ce Adela îl
acuza! Dar cum sã aflu ºi versiunea lui?
El era, de la un timp, ocupat cu tot felul
de proiecte, care de afaceri, care de
politicã, europene sau bãºtinaºe, cu
deplasãri de-a lungul ºi latul continetului.
Abia se mai oprea ºi la „domeniul” din
satul natal, unde construise cu fonduri
nerambursabile moarã, brutãrie, gater,
crescãtorie de struþi, heleºteu de pãstrãvi,
56 LITERE – Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni