arca lui Cristofor Columb a atins nisipul insulei san salvador şi a unitiarăşi cele două părţi ale lumii.Este uimitor faptul că Cristofor Columb a organizat acest contact fără a-şiconştientiza pionieratul. Astfel Columb <strong>de</strong>vine cunoscut în întrega lume.După acest contact, lumea s-a schimbat profund şi rapid. Plantele ce aufost oferite <strong>de</strong> către indieni europenilor – plante crescute cu grijă şipăstrate timp <strong>de</strong> multe generaţii – cartofi, porumb, bumbac cu tulpinaînaltă – au bulversat rapid ciclul crizelor <strong>de</strong> foamete în lumea veche şi aucondus spre explozia <strong>de</strong>mografică: s-a schimbat totul, <strong>de</strong> la economie labucătărie. Cine şi-ar putea imagina mîncarea italiană fără roşii? Sau ceaindiană fără piper? Sau un prînz irlan<strong>de</strong>z fără cartofi? Toate au venit dinlumea nouă. Fără bumbac, Europa n-ar fi avut industrie textilă şi poatenici revoluţie industrială.Pe <strong>de</strong> altă parte, cine şi-ar putea imagina “vestul sălbatic” fără vite cornutesau indieni fără cai? Spaniolii le-au introdus pe ambele în lumea nouă în1493, ele s-au adaptat, înmulţit şi răspîndit foarte rapid. În 1580 călătorulspaniol Cabeza <strong>de</strong> Vaca, dus <strong>de</strong> o furtună <strong>de</strong>-a lungul golfului mexic, asuferit un naufragiu lîngă malul Texasului. El a fost primul european care avăzut texasul, cu <strong>toate</strong> că vitele spaniole au reuşit înaintea lui să ajungăacolo şi păreau atît <strong>de</strong> sălbatice încît călătorul le-a consi<strong>de</strong>rat <strong>de</strong>provenienţă americană. Tribul Lacota Sioux are legen<strong>de</strong> <strong>de</strong>spre venirea unoranimale minunate ce le-au îmbunătăţit viaţa. Se spunea <strong>de</strong>spre “cîinii elk”,ce au fost aduşi din adîncurile unui lac magic. Aceştia erau caii, <strong>de</strong>sigur.Partea negativă este că bolile aduse <strong>de</strong> Columb şi echipa sa au distruscivilizaţii întregi timp <strong>de</strong> cîteva <strong>de</strong>cenii. Populaţia insulelor Caraibe, <strong>de</strong>exemplu, a fost redusă <strong>de</strong> la 500 mii <strong>de</strong> indigeni la aproape nici unul timp<strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> ani. Chiar dacă exploratorii europeni au sosit în America <strong>de</strong> Nordcu mulţi ani mai tîrziu după călătoria lui Columb, se consi<strong>de</strong>ră că bolileaduse <strong>de</strong> spanioli s-au răspîndit cu viteză spre nordul continentului, astfelîncît, atunci cînd căpitanul James Smith a sosit în oraşul Jamestown dinVirginia în 1607, populaţia indigenă era <strong>de</strong>ja pe cale <strong>de</strong> dispariţie: celpuţin 1 / 4 din ei au murit infectaţi <strong>de</strong> variola, adusă în sudul continentului<strong>de</strong> către exploratorii spanioli şi transmisă spre nord <strong>de</strong> la trib la trib.Cu un secol mai tîrziu, cînd indigenii mureau în caraibe într-un număr foartemare, spaniolii au adus robi din Africa şi dureroasa moştenire a sclaviei, caşi caracterul multirasial al lumii noi, au început să se contureze.Consolidare (reîntoarcere la experienţa personală a elevilor)<strong>Pro</strong>fesorul spune:Timp <strong>de</strong> un minut reve<strong>de</strong>ţi lista i<strong>de</strong>ilor dvs. Ce lucruri cre<strong>de</strong>aţi că eraumenţionate în text cînd aţi creat această listă? Ce altceva aţi învăţat?12
Activitatea <strong>de</strong> pregătire Nr.2GÎNDEȘTE/PERECHI/PREZINTĂ<strong>Pro</strong>fesorul continuă:Următoarea parte a textului ne spune <strong>de</strong>spre elementele misterioase ce secunosc <strong>de</strong>spre Columb-exploratorul. În perechi v-aş ruga să scrieţi o listă acalităţilor personale ale lui Columb, care l-au ajutat să facă o călătoriereuşită în lumea nouă.După 3 minute, profesorul îi roagă pe elevi să nu mai scrie, iar cîţivavoluntari să-și împărtășească i<strong>de</strong>ile întregului grup. Apoi elevii sînt rugaţi săasculte atent partea următoare a lecturii, ţinînd la ve<strong>de</strong>re lista lor cu i<strong>de</strong>i.Continuarea lecturiiColumb nu era în perioada ceea singurul care cre<strong>de</strong>a că pămîntul esterotund. Mulţi intelectuali europeni acceptaseră i<strong>de</strong>ea. Ei au observat că,atunci cînd corabia se în<strong>de</strong>părtează <strong>de</strong> port, mai întîi dispare vasul şi apoicatargul, iar reapar în ordine inversă.Grecii antici cunoşteau faptul că pămîntul este rotund şi unul dintre eichiar a calculat lungimea circumferinţei pămîntului cu o aproximaţie <strong>de</strong>cîteva sute <strong>de</strong> kilometri. Dar au fost mulţi greci care au făcut acelaşi lucruşi au ajuns la rezultate diferite. Numai aproape <strong>de</strong> zilele noastre acesteestimări au <strong>de</strong>venit mult mai veridice. Astfel Columb a ales o estimaregreşită, care consi<strong>de</strong>ra lungimea circumferinţei pămîntului egală cu 20 000mile sau 32 000 km. Aceste calcule l-au incitat să realizeze acea călătorieepocală.Columb a ales o estimare mult mai scurtă şi a calculat-o <strong>pentru</strong> latitudineaeuropei. El a studiat agenda lui Marco Polo, în călătoria sa spre China, şia încercat să facă nişte calcule: cîte latitudini mai sînt pînă în Asia.Calculînd şi distanţa <strong>de</strong> 1000 <strong>de</strong> mile sau 1600 km <strong>pentru</strong> Marea Japoniei,el a ajuns, foarte convins, la concluzia că Japonia se află la 2 000 mile sau3 200 km la vest <strong>de</strong> Spania. China, conform raţionamentelor lui, se afladoar cu 1 000 <strong>de</strong> mile sau 1 600 km mai <strong>de</strong>parte. Într-a<strong>de</strong>văr, atunci cînd apărăsit insula Grand Canarz după reparaţii, columb a scris în agenda sacă se aşteaptă la o călătorie <strong>de</strong> 21 <strong>de</strong> zile şi şi-a luat provizii <strong>pentru</strong> 28 <strong>de</strong>zile, <strong>pentru</strong> siguranţă. De fapt Columb a avut <strong>de</strong> parcurs cu 8 000 <strong>de</strong> milesau 13 000 km mai mult <strong>de</strong>cît s-a gîndit. Dacă nu exista lumea nouă ca să-lintercepteze, oasele uscate ale lui Columb şi ale oamenilor săi aveau să fiepurtate pe apele oceanului pînă acum.În călătoria sa, Columb s-a ghidat nu numai <strong>de</strong> cunoştinţele acumulate dincărţi. Fiind vînzător <strong>de</strong> lînă, el a călătorit spre sud pe lîngă malurile Africiipînă la guinea şi spre nord pînă la coastele Angliei şi ale Irlan<strong>de</strong>i. Se spunecă în Guinea el a întîlnit marinari africani, care i-au vorbit <strong>de</strong>spre existenţa13
- Page 1 and 2: Charles TEMPLE, Jeannie L. STEELE,
- Page 3 and 4: Lecturi în perechi ...............
- Page 5 and 6: societate deschisă precum și cu p
- Page 7 and 8: CAPITOLUL I. Lecţii - modelLecţii
- Page 9 and 10: Cum a reuşit autorul să vă aten
- Page 11: Lecţia 2: Lectură intensivăAceas
- Page 15 and 16: teribile furtuni de iarnă. În anu
- Page 17 and 18: Evocarea experienţei personale a e
- Page 19 and 20: Cînd au ajuns la prima oprire indi
- Page 21 and 22: pentru că a ascuns pielea de focă
- Page 23 and 24: Cercetarea împărtășită (Plecha
- Page 25 and 26: Lecţia 4: Brainstorming în perech
- Page 27 and 28: sau la celălalt, ei vor începe gr
- Page 29 and 30: Dezbaterea care urmează oferă fie
- Page 31 and 32: aplicare a acestei metode, oferind
- Page 33 and 34: Acum putem întreba: ce caractere s
- Page 35 and 36: ceea ce, mai mult sau mai puţin, a
- Page 37 and 38: cuprinde jumătate din numărul cel
- Page 39 and 40: CAPITOLUL II. Activităţi pentru c
- Page 41 and 42: șoaptă) din textul Marco Polo, pr
- Page 43 and 44: Ghidul pentru învăţareGhidul pen
- Page 45 and 46: cu____________________, n-ai putea
- Page 47 and 48: Graficul TGraficul conceptual poate
- Page 49 and 50: Vacca, R., & Vacca, J.A. (1996). Co
- Page 51 and 52: GLOSAREvocarea - faza a lecţiei,
- Page 53 and 54: deja. Partea negativă este că exi
- Page 55 and 56: alte materiale, de ex: bumbac gros
- Page 57 and 58: preferinţei gîndacului-negru de a
- Page 59 and 60: cercetare, ce le vor fi folositoare
- Page 61 and 62: Familia Polo a traversat deșertul
- Page 63 and 64:
și a materialelor plastice generea
- Page 65 and 66:
firesc, aciditatea din apă distrug
- Page 67 and 68:
Ivan avea o atitudine binevoitoare
- Page 69 and 70:
- Și zici că ai deșurubat piuli
- Page 71 and 72:
aveţi îndoieli cu datoriile la im
- Page 73 and 74:
de rău. Puţinul pe care în pot f
- Page 75 and 76:
Anexa IHenry Wadsworth LongfellowOr
- Page 77 and 78:
Kahlil GibranDespre copiiIar o feme
- Page 79 and 80:
A doua cauză a fost că fermierii
- Page 81 and 82:
fusese infectată cu un parazit num
- Page 83 and 84:
Anexa lDin agenda lui Christofor Co
- Page 85 and 86:
să-i captureze și ei s-au apărat
- Page 87 and 88:
i-am dat indigenului acele articole