lumii noi dincolo <strong>de</strong> mare – şi chiar i-au dat o hartă, <strong>pentru</strong> ca să-i indicecalea. În Irlanda el a auzit povestiri <strong>de</strong>spre un tărîm straniu, situat mai lavest, <strong>de</strong> la un bărbat care pescuia a<strong>de</strong>s la coasta Newfoundland şicîteodată chiar a înnoptat acolo. Dar nu este cert că el a aflat <strong>de</strong>spre lumeanouă numai din aceste surse. Tot ce a scris Columb în agendă ne sugereazăcă el n-a avut prea multe cunoştinţe <strong>de</strong>spre un pămînt ce ar putea fi<strong>de</strong>scoperit, dar refuza să creadă acest lucru chiar şi atunci cînd l-a<strong>de</strong>scoperit.Aţi putea cre<strong>de</strong> că aceste călătorii au fost utile <strong>pentru</strong> diferite scopuri. Eleprobabil l-au învăţat că, dacă pleci spre sud <strong>de</strong> la coastele Spaniei, <strong>de</strong>stul<strong>de</strong> <strong>de</strong>parte, te poţi întîlni cu vînturi regulate spre vest. Şi la nordulAtlanticului există vînturi regulate spre est. Columb era atît <strong>de</strong> sigur <strong>de</strong>acest lucru, încît, înainte <strong>de</strong> a sufla aceste vînturi, <strong>toate</strong> cele trei vase erauîndreptate într-acolo, punînd în pericol viaţa sa şi a echipajului. Şi el aavut dreptate, <strong>de</strong>sigur, astfel <strong>de</strong>scoperind rutele maritime care, în aceaperioadă, au purtat vasele spre lumea nouă şi înapoi.Columb a fost un vînzător <strong>de</strong> lînă, dar se ocupa şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>senarea hărţilor.Însă nu putem spune că el a fost un căpitan <strong>de</strong> corabie. Înainte <strong>de</strong> faimoasasa călătorie, el nu a comandat nici un vas mai mare <strong>de</strong>cît o barcă.Columb a fost un căpitan sărac, care avea permanent dificultăţi cuechipajul său. Chiar a scris o dată în jurnalul său <strong>de</strong> bord că doi dintrecăpitanii celor trei vase s-au înţeles cu echipajul să-l arunce în mare. Şiechipajul se pare că avea dificultăţi cu Columb. În primul său voiaj, elminţea cu regularitate <strong>de</strong>spre distanţa dintre cele trei vase ce înaintau înfiecare zi. Aşa cum a notat în agenda sa, Columb gîn<strong>de</strong>a că, dacă echipajulva cre<strong>de</strong> că distanţa parcursă e mai mică, marinarii vor fi mai puţinîngrijoraţi (aceasta astăzi pare a fi o concepţie învechită; dacă traversezioceanul te simţi în siguranţă cînd ştii că parcurgi o distanţă tot mai mare).Înainte <strong>de</strong> a <strong>de</strong>barca <strong>pentru</strong> prima oară, el a fost nevoit să <strong>de</strong>capiteze unrebel din echipaj, promiţînd un salariu anual celui ce va călca primul pepămînt. Rodrigo <strong>de</strong> Triana a fost cel care a păşit primul pe pămînt, îndimineaţa zilei <strong>de</strong> 12 octombrie 1492, dar Columb a pretins că el a văzutlumina <strong>de</strong> pe pămînt cu o noapte înainte, chiar dacă ei erau prea <strong>de</strong>parte<strong>pentru</strong> a ve<strong>de</strong>a o lumină, la 70 <strong>de</strong> kilometri. Columb şi-a reţinut premiul<strong>pentru</strong> sine. Astfel nu este surprinzător faptul că şi coechiperii ignoreazăordinele lui cel puţin <strong>de</strong> două ori după aceea: o dată cînd căpitanul vasului“Pinta” a abandonat flota şi a vîndut vasul său, şi altă dată cînd Columb acomandat corabia “Niña” <strong>pentru</strong> a ridica şi împinge noua “Santa Maria”<strong>de</strong> pe stîncă (“Niña” nu i-a satisfăcut, iar “Santa Maria” a fost pierdută).Columb a rămas <strong>de</strong> altfel un navigator <strong>de</strong>osebit. După ce a încheiat ceamai lungă călătorie din timpul său, Columb s-a întors acasă, trecînd prin14
teribile furtuni <strong>de</strong> iarnă. În anul următor, el a fost apt să navigheze înapoispre insula <strong>de</strong>stinată, cu o acurateţe remarcabilă. Toate acestea le-arealizat numai cu o busolă şi un astrolab primitiv, ce măsura numailatitudinea cu o foarte mică precizie, iar longitudinea – <strong>de</strong>loc.ConsolidareaAcum profesorul le cere elevilor să compare lista lor cu momentele cititerecent. <strong>Pro</strong>fesorul poate propune elevilor să se grupeze <strong>pentru</strong> a-și împărtăși<strong>de</strong>scoperirile făcute.Eseu <strong>de</strong> zece minute<strong>Pro</strong>fesorul formulează o întrebare întregii clase <strong>de</strong> elevi. Pentru a răspun<strong>de</strong>la ea, elevii alcătuiesc un eseu, utilizînd scrierea reflexivă timp <strong>de</strong> 10minute:Care sînt impresiile dvs. Despre Columb acum? Columb a realizat niştelucruri foarte importante: este el un erou?Unele dintre aceste eseuri pot fi prezentate în grup și discutate.REVIZUIREA LECŢIEILectura intensivă<strong>Pro</strong>ce<strong>de</strong>ul lecturii intensive constă din:♦ Faza pregătitoare (Evocarea). La începutul lecţiei profesorul stabileșteo sarcină ce focalizează atenţia elevilor asupra materialului ulterior. Aiciprofesorul are două obiective: să ghi<strong>de</strong>ze elevii la verificarea cunoștinţelorlor asupra subiectului și să-i provoace la formularea întrebărilor, <strong>pentru</strong> acontinua lecţia.<strong>Pro</strong>fesorul poate alege una dintre strategiile propuse. El ar putea:– Să roage elevii să scrie timp <strong>de</strong> 5 minute răspunsul la o întrebare(cum este în<strong>de</strong>mnul <strong>de</strong> a face o listă <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i), verificînd șiactualizînd cunoștinţele anterioare <strong>de</strong>spre subiectul ce va fidiscutat.– Să solicite elevilor formularea unei întrebări ce va fi discutată și<strong>pentru</strong> care va fi găsită soluţia, în perechi.– Să le <strong>de</strong>a elevilor o listă cu termenii din lectura ce va urma și săsolicite acestora, timp <strong>de</strong> 2-3 minute, să găsească o explicaţieplauzibilă <strong>pentru</strong> modalitatea în care acești termeni sînt legaţi.În lecţia-mo<strong>de</strong>l, elevii au fost rugaţi să scrie o listă a i<strong>de</strong>ilor și să compareacele i<strong>de</strong>i cu conţinutul lecturii. Listele au avantajul solicitării unorrăspunsuri scurte, foarte rapi<strong>de</strong> și, <strong>de</strong> asemenea, pot fi ușor comparate cuinformaţia din text.15
- Page 1 and 2: Charles TEMPLE, Jeannie L. STEELE,
- Page 3 and 4: Lecturi în perechi ...............
- Page 5 and 6: societate deschisă precum și cu p
- Page 7 and 8: CAPITOLUL I. Lecţii - modelLecţii
- Page 9 and 10: Cum a reuşit autorul să vă aten
- Page 11 and 12: Lecţia 2: Lectură intensivăAceas
- Page 13: Activitatea de pregătire Nr.2GÎND
- Page 17 and 18: Evocarea experienţei personale a e
- Page 19 and 20: Cînd au ajuns la prima oprire indi
- Page 21 and 22: pentru că a ascuns pielea de focă
- Page 23 and 24: Cercetarea împărtășită (Plecha
- Page 25 and 26: Lecţia 4: Brainstorming în perech
- Page 27 and 28: sau la celălalt, ei vor începe gr
- Page 29 and 30: Dezbaterea care urmează oferă fie
- Page 31 and 32: aplicare a acestei metode, oferind
- Page 33 and 34: Acum putem întreba: ce caractere s
- Page 35 and 36: ceea ce, mai mult sau mai puţin, a
- Page 37 and 38: cuprinde jumătate din numărul cel
- Page 39 and 40: CAPITOLUL II. Activităţi pentru c
- Page 41 and 42: șoaptă) din textul Marco Polo, pr
- Page 43 and 44: Ghidul pentru învăţareGhidul pen
- Page 45 and 46: cu____________________, n-ai putea
- Page 47 and 48: Graficul TGraficul conceptual poate
- Page 49 and 50: Vacca, R., & Vacca, J.A. (1996). Co
- Page 51 and 52: GLOSAREvocarea - faza a lecţiei,
- Page 53 and 54: deja. Partea negativă este că exi
- Page 55 and 56: alte materiale, de ex: bumbac gros
- Page 57 and 58: preferinţei gîndacului-negru de a
- Page 59 and 60: cercetare, ce le vor fi folositoare
- Page 61 and 62: Familia Polo a traversat deșertul
- Page 63 and 64: și a materialelor plastice generea
- Page 65 and 66:
firesc, aciditatea din apă distrug
- Page 67 and 68:
Ivan avea o atitudine binevoitoare
- Page 69 and 70:
- Și zici că ai deșurubat piuli
- Page 71 and 72:
aveţi îndoieli cu datoriile la im
- Page 73 and 74:
de rău. Puţinul pe care în pot f
- Page 75 and 76:
Anexa IHenry Wadsworth LongfellowOr
- Page 77 and 78:
Kahlil GibranDespre copiiIar o feme
- Page 79 and 80:
A doua cauză a fost că fermierii
- Page 81 and 82:
fusese infectată cu un parazit num
- Page 83 and 84:
Anexa lDin agenda lui Christofor Co
- Page 85 and 86:
să-i captureze și ei s-au apărat
- Page 87 and 88:
i-am dat indigenului acele articole