adus steagurile cu imaginea unui crucifix ver<strong>de</strong> mare cu literele F și Y înpartea dreaptă și stînga a crucii. Deasupra fiecărei cruci era coroanasuveranului. Aceste steaguri erau purtate ca stindar<strong>de</strong> pe <strong>toate</strong> vasele. Dupărugăciunea <strong>de</strong> mulţumire eu am ordonat căpitanilor Pintei și Niñei,împreună cu Rodrigo <strong>de</strong> Escobedo (secretarul flotei) și Rodrigo Sanchez <strong>de</strong>Segovia (revizorul flotei), să jure credinţă și mărturie că am proclamataceastă insulă posesie a regelui și reginei. Am făcut <strong>toate</strong> <strong>de</strong>claraţiilenecesare, care au fost scrise mai apoi cu atenţie <strong>de</strong> secretar. În plus la celenumite mai sus întreaga echipă a jurat mărturia acestui act. San Salvador afost numele dat <strong>de</strong> mine acestei insule, în cinstea măriei sale.În timp ce noi terminam cu formalităţile legate <strong>de</strong> luarea în posesie a insulei,în jurul nostru au început să se adune oameni goi, atît bărbaţi cît și femei,printre care am văzut doar o singură fetiţă. Toţi cei adunaţi erau oamenitineri, nimeni nu era mai în vîrstă <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani. Erau bine făcuţi, cu corpurifrumoase și feţe foarte fine, <strong>de</strong>și înfăţișarea lor era într-un fel marcată <strong>de</strong>capetele și frunţile foarte late, așa cum n-am văzut la nici o altă rasă. Ochiilor sînt largi și foarte frumoși și pielea lor este <strong>de</strong> culoarea insulelor Canaresau a ţăranilor arși <strong>de</strong> soare, dar nu neagră, după cum ne-am așteptat,întrucît sîntem pe linia <strong>de</strong> est-vest cu Hierro din Canare. Aceștia sînt oameniînalţi și picioarele lor, fără nici o excepţie, sînt drepte, și nimeni nu areburtă. De fapt, toţi au proporţii bune. Părul lor nu este ondulat, ci drept șiaspru ca și coama calului. În faţă părul este scurt, iar în spate lung. Mulţi dinaborigeni își vopsesc feţele, unii corpul întreg, alţii numai ochii sau nasul.Unii sînt vopsiţi în culoarea neagră, unii în alb, roșu sau alte culori.Aborigenii numesc această insulă Guanahani în limba lor, care este foartemelodioasă, <strong>de</strong>și eu nu înţeleg nimic din ceea ce spun ei. Ei sînt prietenoși șibine dispuși, nu poartă arme, cu excepţia unei suliţe mici, și nu au fier. Eui-am arătat unuia sabia mea și el din neștiinţă a apucat <strong>de</strong> lama sabiei și s-atăiat. Suliţele lor sînt făcute din lemn cu dinte <strong>de</strong> pește sau alte obiecteascuţite fixate la capăt.Eu doream ca aborigenii să aibă o atitudine prietenoasă faţă <strong>de</strong> noi, întrucîtștiu că oamenii pot fi convertiţi în credinţa noastră mai ușor prin dragoste șinu prin forţă. Am dat unor oameni mărgele din sticlă, altora berete roșii. Eiși-au pus mărgelele la gît împreună cu alte obiecte <strong>de</strong> valoare neînsemnatăpe care le-am dat. Lor le-a plăcut foarte mult acest gest și ei au <strong>de</strong>venitfoarte prietenoși. Ei făceau tîrg cu orice lucru pe care îl aveau, cubunăvoinţă, dar îmi pare că aveau foarte puţine lucruri și sînt săraci în <strong>toate</strong>.Eu mi-am prevenit oamenii să nu ia nimic <strong>de</strong> la ei fără să <strong>de</strong>a ceva înschimb.Mulţi dintre ei aveau cicatrici pe corp și cînd am încercat prin semne să aflucauza acestor cicatrici, ei au explicat că oameni <strong>de</strong> pe alte insule au încercat84
să-i captureze și ei s-au apărat cum au putut. Cred că oamenii <strong>de</strong> pe alteinsule au vrut să-i captureze în calitate <strong>de</strong> sclavi. Ei ar trebui să fie nișteservitori abili și buni, <strong>pentru</strong> că repetau foarte rapid orice le spuneam. Credcă pot fi convertiţi ușor la creștinism, cu atît mai mult că îmi pare că n-aunici o religie. Dacă acest lucru îi va fi pe plăcere domnului nostru, eu voi luașase aborigeni <strong>pentru</strong> magestatea voastră, <strong>pentru</strong> ca ei să înveţe limbanoastră.Sîmbătă, 13 octombrie 1492Eu am fost foarte atent și cu dificultăţi am încercat să aflu dacă există aur peaceastă insulă. Am văzut cîţiva aborigeni care purtau bucăţele mici <strong>de</strong> auragăţate <strong>de</strong> o gaură în nasul lor. Prin semne, dacă le-am interpretat corect, amaflat că spre sudul insulei eu pot găsi un rege care are în posesie foarte multaur. Eu am încercat să găsesc cîţiva aborigeni să mă conducă la acest rege,dar nimeni nu voia să mă conducă.Mîine după amiază am <strong>de</strong> gînd să pornim spre sud-vest. Aborigenii mi-auspus că pămînt este nu numai spre sud și sud-vest, dar și spre nord-vest. Eutrebuie să plec spre sud-vest <strong>pentru</strong> a căuta aur și pietre preţioase. Mai multca atît, dacă am înţeles corect, străinii veniţi să-i captureze pe aceștilocuitori sînt din nord-vest.Insula este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare și plată, are multă ver<strong>de</strong>aţă, mulţi copaci și cîtevalacuri. În mijlocul insulei este o lagună mare, munţi nu sînt. E o mareplăcere <strong>de</strong> a te afla pe această insulă, <strong>pentru</strong> că este foarte ver<strong>de</strong> și timpuleste minunat. De fapt, <strong>de</strong> atunci cînd am părăsit insulele canare dumnezeu abinevoit să ne bucure doar cu zile bune.Duminică, 14 octombrie 1492Nu pot trece cu ve<strong>de</strong>rea cît <strong>de</strong> blînzi sînt acești oameni. Au în posesia lorfoarte puţin, dar oferă totul indiferent <strong>de</strong> ceea ce le dăm noi, chiar dacă ledăm bucăţi <strong>de</strong> sticlă sau ceramică. Un marinar a dat ceitis portugheze <strong>pentru</strong>25 <strong>de</strong> funţi <strong>de</strong> bumbac tors. <strong>Pro</strong>babil că ar fi trebuit să interzic acest schimb,dar am vrut să aduc acest bumbac magestăţii voastre, cu atît mai mult că aicibumbacul pare a fi în abun<strong>de</strong>nţă. Cred că bumbacul crește în San Salvador,dar nu pot spune cu siguranţă, <strong>de</strong>oarece nu am stat mult timp aici. Am maiaflat că aurul pe care îl purtau provine <strong>de</strong> aici, dar, fără a pier<strong>de</strong> mult timp,ne-am pornit să căutăm insula Japonia.Cînd s-a întunecat, toţi au pornit spre ţărm în bărcile lor.Eu însumi am mers spre ţărm <strong>pentru</strong> a ve<strong>de</strong>a <strong>toate</strong> cu ochii mei și <strong>pentru</strong> a<strong>pentru</strong> a face un raport magestăţii voastre. De asemenea, vroiam să aflu dacăaș putea găsi un loc potrivit <strong>pentru</strong> ridicarea unui fort. Am văzut un teren cepărea a fi o insulă, chiar dacă nu era, avînd șase case. Cred că în două zileacest teren poate fi săpat astfel încît să se transforme într-o insulă. Dar nu85
- Page 1 and 2:
Charles TEMPLE, Jeannie L. STEELE,
- Page 3 and 4:
Lecturi în perechi ...............
- Page 5 and 6:
societate deschisă precum și cu p
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL I. Lecţii - modelLecţii
- Page 9 and 10:
Cum a reuşit autorul să vă aten
- Page 11 and 12:
Lecţia 2: Lectură intensivăAceas
- Page 13 and 14:
Activitatea de pregătire Nr.2GÎND
- Page 15 and 16:
teribile furtuni de iarnă. În anu
- Page 17 and 18:
Evocarea experienţei personale a e
- Page 19 and 20:
Cînd au ajuns la prima oprire indi
- Page 21 and 22:
pentru că a ascuns pielea de focă
- Page 23 and 24:
Cercetarea împărtășită (Plecha
- Page 25 and 26:
Lecţia 4: Brainstorming în perech
- Page 27 and 28:
sau la celălalt, ei vor începe gr
- Page 29 and 30:
Dezbaterea care urmează oferă fie
- Page 31 and 32:
aplicare a acestei metode, oferind
- Page 33 and 34: Acum putem întreba: ce caractere s
- Page 35 and 36: ceea ce, mai mult sau mai puţin, a
- Page 37 and 38: cuprinde jumătate din numărul cel
- Page 39 and 40: CAPITOLUL II. Activităţi pentru c
- Page 41 and 42: șoaptă) din textul Marco Polo, pr
- Page 43 and 44: Ghidul pentru învăţareGhidul pen
- Page 45 and 46: cu____________________, n-ai putea
- Page 47 and 48: Graficul TGraficul conceptual poate
- Page 49 and 50: Vacca, R., & Vacca, J.A. (1996). Co
- Page 51 and 52: GLOSAREvocarea - faza a lecţiei,
- Page 53 and 54: deja. Partea negativă este că exi
- Page 55 and 56: alte materiale, de ex: bumbac gros
- Page 57 and 58: preferinţei gîndacului-negru de a
- Page 59 and 60: cercetare, ce le vor fi folositoare
- Page 61 and 62: Familia Polo a traversat deșertul
- Page 63 and 64: și a materialelor plastice generea
- Page 65 and 66: firesc, aciditatea din apă distrug
- Page 67 and 68: Ivan avea o atitudine binevoitoare
- Page 69 and 70: - Și zici că ai deșurubat piuli
- Page 71 and 72: aveţi îndoieli cu datoriile la im
- Page 73 and 74: de rău. Puţinul pe care în pot f
- Page 75 and 76: Anexa IHenry Wadsworth LongfellowOr
- Page 77 and 78: Kahlil GibranDespre copiiIar o feme
- Page 79 and 80: A doua cauză a fost că fermierii
- Page 81 and 82: fusese infectată cu un parazit num
- Page 83: Anexa lDin agenda lui Christofor Co
- Page 87 and 88: i-am dat indigenului acele articole