Revizuirea secvenţelor contradictoriiUnor elevi le-au fost prezentate i<strong>de</strong>i, termeni sau evenimente înainte <strong>de</strong> a ficitit textul și ei au fost rugaţi să prevadă care este ordinea acestora în text(cronologic și conform relaţiei cauză-efect). Elevii pot fi rugaţi să learanjeze din nou, după ce au citit textul, și să explice clasei <strong>de</strong> ce le-auaranjat astfel.Revizuirea ghidului <strong>pentru</strong> învăţareDacă ghidul <strong>pentru</strong> învăţare a fost construit bine, vom începe prin a-i ruga peelevi să expună ce au înţeles din anumite pasaje. Aceasta va fi o trecere înrevistă, fiind evi<strong>de</strong>nt că diferiţi elevi au înţeles mai bine diverse pasaje. Deasemenea, putem să-i rugăm să construiască un argument sau să expună o opinie<strong>de</strong>spre un subiect asupra căruia există mai multe puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re. Scopul estedin nou o revizuire, <strong>pentru</strong> că le face plăcere, probabil, să aibă discuţii.Revizuirea agen<strong>de</strong>i cu notiţe paraleleDupă citire, elevii vor fi ajutaţi, în faza <strong>de</strong> reflecţie, <strong>de</strong> acest jurnal, princomentariile pe care le-au scris și pe care le vor expune. Ar trebui caprofesorul să aibă scrise comentarii, <strong>pentru</strong> a atrage atenţia asupra temei ceva fi discutată în viitor, prin accentuare.Gîn<strong>de</strong>şte/Perechi/PrezintăCum am explicat mai sus, această metodă este o activitate <strong>de</strong> învăţare princooperare, ce îi pune pe elevi să reflecteze asupra unui text și să-și ajutecolegul la împătășirea propriilor lui i<strong>de</strong>i, utilizîndu-se <strong>de</strong> cîteva ori într-olecţie. <strong>Pro</strong>fesorul pregătește o întrebare, <strong>de</strong> obicei, cu răspuns <strong>de</strong>schis, și îiroagă pe elevi să scrie un răspuns scurt. Apoi elevii, în perechi, prezintăîntrebările între ei, încercînd să ajungă la un răspuns ce ar incorporaamîndouă i<strong>de</strong>ile. În sfîrșit, profesorul îi roagă să facă în 30 <strong>de</strong> secun<strong>de</strong> uncomentariu la ceea ce au discutat.Tehnica discuţiilor ghidateEste o diferenţă mare între o discuţie bogată, dinamică și una ce<strong>de</strong>generează în monologul profesorului în faţa unor elevi care ascultă întăcere. În general, acest tip <strong>de</strong> discuţii este bun cînd curiozitatea elevilordirecţionează discuţia. <strong>Pro</strong>fesorul are oricum rol <strong>de</strong> facilitator. Dillou (1988)a i<strong>de</strong>ntificat patru “mișcări”, <strong>pentru</strong> ca profesorul să menţină dinamicadiscuţiei și atenţia elevilor.1. Declaraţia este o cale <strong>de</strong> a-ţi exprima propria înţelegere ori neclarităţileasupra a ceea ce a fost spus. Este mai puţin directă <strong>de</strong>cît întrebările și <strong>de</strong>seoriinvită la un răspuns <strong>de</strong>schis (liber). Puteţi spune “<strong>de</strong>ci, după cum am înţeles, tuspui că___________“, “îmi amintește <strong>de</strong>spre ceva ce_______________a spusmai <strong>de</strong>vreme”; “stai un pic, tu spui___________________, dar colegul tău cu osecundă în urmă a spus______________“, sau, “sînt nelămurit în legătură44
cu____________________, n-ai putea să-mi explici?”2. Întrebări. Elevii își discută întrebările lor mult mai entuziasmat <strong>de</strong>cît pecele ale profesorului. Cultivaţi calea <strong>de</strong> a întreba elevii ce ar întreba ei. Aicisînt prezentate cîteva exemple: “așadar, ce ar trebui să întrebăm aici <strong>de</strong>spretext? La ce nu am atras atenţia <strong>de</strong>loc în discuţia noastră? Cu ce sîntem toţi <strong>de</strong>acord sau nu în acest text?”.3. Semnale. Pentru că și comentariile profesorului sînt <strong>de</strong>seori grele <strong>pentru</strong>elevi, e mai bine să menţinem discuţia utilizînd gesturi și semnale. O imagineiconică scindată poate cere clarificări. Două mîini ţinute diferit pot stimulaelevii să aleagă între a fi <strong>de</strong> acord cu <strong>de</strong>claraţia sau nu, o privire prietenoasăpoate ajuta elevul să găsească un cuvînt potrivit atunci cînd îl caută.4. Tăcerea. Cînd apare o întrebare grea, ce necesita timp <strong>pentru</strong> a firăspunsă, o așteptare <strong>de</strong> 3-5 secun<strong>de</strong> servește <strong>pentru</strong> cineva drept omotivaţie puternică în a simţi golul, chiar dacă profesorul nu simte la fel.“Păstrează ultimul cuvînt <strong>pentru</strong> mine!”Păstrează ultimul cuvînt <strong>pentru</strong> mine este o altă activitate <strong>pentru</strong> a facilitareflecţia. Este o schemă (cadru) <strong>pentru</strong> discutarea unui text narativ sauștiinţific. Această strategie este utilă <strong>pentru</strong> a-i face pe elevi să stea liniștiţiși să se îndoiască. Treptele strategiei sînt următoarele.1) În timpul citirii, elevii sînt rugaţi să găsească unul sau mai multecitate ce le par mai interesante;2) Elevul scrie pe o foaie citatul, notînd pagina <strong>de</strong> un<strong>de</strong> l-a scris;3) Pe verso, scrie un comentariu la citat. Poate fi în <strong>de</strong>zacord sau nu;4) Următoarea dată cineva va citi cu voce citatul (e bine dacă sespune și pagina <strong>de</strong> un<strong>de</strong> e extras citatul, <strong>pentru</strong> ca fiecare să-lpoată citi dacă dorește);5) După ce citatul a fost citit, se comentează împreună cu clasa. Fiţisiguri că replicile nu <strong>de</strong>vin ironice sau caustice și profesorulpoate comenta citatul;6) Pentru concluzie, și elevul citește comentariul său asupra citatuluiales. Aici este punctul culminant: nu mai pot exista discuţii.Elevul spune ultimul cuvînt (va fi foarte greu uneori să reţineţiclasa <strong>de</strong> la interjecţii sau comentarii finale, dar nu mergeţi mai<strong>de</strong>parte, este în afara regulilor;7) Acum alt elev vine și își împărtășește citatul cu clasa și procesulreîncepe. <strong>Pro</strong>fesorul nu va chema la răspuns toată clasa la aceeașioră, ci la ore diferite.Eseu <strong>de</strong> 10 minute şi alte scrieri libereDupă citire sau discuţie, elevii își pot aduna gîndurile <strong>de</strong>spre subiect într-un45
- Page 1 and 2: Charles TEMPLE, Jeannie L. STEELE,
- Page 3 and 4: Lecturi în perechi ...............
- Page 5 and 6: societate deschisă precum și cu p
- Page 7 and 8: CAPITOLUL I. Lecţii - modelLecţii
- Page 9 and 10: Cum a reuşit autorul să vă aten
- Page 11 and 12: Lecţia 2: Lectură intensivăAceas
- Page 13 and 14: Activitatea de pregătire Nr.2GÎND
- Page 15 and 16: teribile furtuni de iarnă. În anu
- Page 17 and 18: Evocarea experienţei personale a e
- Page 19 and 20: Cînd au ajuns la prima oprire indi
- Page 21 and 22: pentru că a ascuns pielea de focă
- Page 23 and 24: Cercetarea împărtășită (Plecha
- Page 25 and 26: Lecţia 4: Brainstorming în perech
- Page 27 and 28: sau la celălalt, ei vor începe gr
- Page 29 and 30: Dezbaterea care urmează oferă fie
- Page 31 and 32: aplicare a acestei metode, oferind
- Page 33 and 34: Acum putem întreba: ce caractere s
- Page 35 and 36: ceea ce, mai mult sau mai puţin, a
- Page 37 and 38: cuprinde jumătate din numărul cel
- Page 39 and 40: CAPITOLUL II. Activităţi pentru c
- Page 41 and 42: șoaptă) din textul Marco Polo, pr
- Page 43: Ghidul pentru învăţareGhidul pen
- Page 47 and 48: Graficul TGraficul conceptual poate
- Page 49 and 50: Vacca, R., & Vacca, J.A. (1996). Co
- Page 51 and 52: GLOSAREvocarea - faza a lecţiei,
- Page 53 and 54: deja. Partea negativă este că exi
- Page 55 and 56: alte materiale, de ex: bumbac gros
- Page 57 and 58: preferinţei gîndacului-negru de a
- Page 59 and 60: cercetare, ce le vor fi folositoare
- Page 61 and 62: Familia Polo a traversat deșertul
- Page 63 and 64: și a materialelor plastice generea
- Page 65 and 66: firesc, aciditatea din apă distrug
- Page 67 and 68: Ivan avea o atitudine binevoitoare
- Page 69 and 70: - Și zici că ai deșurubat piuli
- Page 71 and 72: aveţi îndoieli cu datoriile la im
- Page 73 and 74: de rău. Puţinul pe care în pot f
- Page 75 and 76: Anexa IHenry Wadsworth LongfellowOr
- Page 77 and 78: Kahlil GibranDespre copiiIar o feme
- Page 79 and 80: A doua cauză a fost că fermierii
- Page 81 and 82: fusese infectată cu un parazit num
- Page 83 and 84: Anexa lDin agenda lui Christofor Co
- Page 85 and 86: să-i captureze și ei s-au apărat
- Page 87 and 88: i-am dat indigenului acele articole