Anexa DJohn H.Thomas și Paul J.AllenPoluarea aeruluiEforturile <strong>de</strong> îmbunătăţire a standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> viaţă a oamenilor, prin controlulnaturii și <strong>de</strong>zvoltarea noilor produse, a cauzat poluarea, sau contaminareamediului înconjurător. O mare parte din aerul, pămîntul, apa lumii sînt acumparţial otrăvite <strong>de</strong> <strong>de</strong>șeuri chimice. Unele teritorii au <strong>de</strong>venit nepopulabile.Aceste poluări au expus oamenii din toată lumea la noile riscuri cauzate <strong>de</strong>diverse boli. Multe specii <strong>de</strong> animale și plante sînt pe cale <strong>de</strong> dispariţie sau<strong>de</strong>ja au dispărut. În rezultatul acestei situaţii guvernele au adoptat un șir <strong>de</strong>legi <strong>pentru</strong> protecţia mediului <strong>de</strong> poluare. Să privim acum cu atenţie lapoluarea aerului.Uzinele și transportul <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> o cantitate enormă <strong>de</strong> energie și milioane<strong>de</strong> tone <strong>de</strong> cărbune și petrol sînt consumate anual în lume. Atunci cînd aceșticombustibili sînt arși, ei <strong>de</strong>gajă fum și alte produse, mai puţin vizibile înatmosferă. Deși vîntul și ploile în<strong>de</strong>părtează ocazional fumul produs <strong>de</strong>uzine și automobile, efectul cumulativ al poluării aerului prezintă un pericolgrav <strong>pentru</strong> oameni și mediu.În multe locuri, fumul produs <strong>de</strong> uzine și mașini se combină cu ceaţanaturală și formează smogul (ceaţă <strong>de</strong>asă amestecată cu fum). De secole,Londra (Anglia) a fost un subiect al pericolului <strong>de</strong> smog, mult timprecunoscut ca o cauză a morţii, în special <strong>pentru</strong> oamenii în vîrstă și cei cu<strong>de</strong>reglări respiratorii. Iniţial, poluarea aerului Londrei a fost în rezultatulutilizării <strong>pentru</strong> încălzire a unei cantităţi mari <strong>de</strong> combustibil.Conștientizarea în masă a pericolului poluării aerului a avut loc în anii ‘50,pericol asociat iniţial cu arealul din Los Angeles, California, SUA. BazinulLos Angeles este înconjurat în mare măsură <strong>de</strong> munţi. Aerul coboară dinacești munţi și este încălzit pînă se formează un strat cald, care se ridică<strong>de</strong>asupra aerului rece din oceanul pacific. Ca rezultat al acestei inversii <strong>de</strong>temperatură, aerul rece este apăsat spre suprafaţa pămîntului. La fel șipoluanţii sînt ţinuţi la suprafaţa pămîntului. Din cauza acestei circulaţiiaeriene din bazinul Los Angeles, poluanţii se mișcă numai dintr-o parte abazinului în alta.Savanţii consi<strong>de</strong>ră că în <strong>toate</strong> orașele populaţia cărora este mai mare <strong>de</strong>50.000 se constată poluarea aerului. Gunoiul ce ar<strong>de</strong> în locurile <strong>de</strong>schise,alte surse <strong>de</strong> emisie a dioxidului <strong>de</strong> sulf și a altor gaze otrăvitoare (cauzinele <strong>de</strong> curent electric care ard cărbune su procent mare <strong>de</strong> sulf saupetrol) cauzează poluarea aerului. Cazanele industriale ale uzinelor, <strong>de</strong>asemenea, produc o cantitate mare <strong>de</strong> fum. <strong>Pro</strong>cesul <strong>de</strong> producere a oţelului62
și a materialelor plastice generează o cantitate mare <strong>de</strong> fum ce conţine prafmetalic sau particule microscopice complexe și uneori chiar produsechimice otrăvitoare. Una dintre cauzele principale ale poluării aerului estemotorul cu ar<strong>de</strong>re internă al automobilului. Benzina niciodată nu ar<strong>de</strong>complet în motorul automobilului, precum și cărbunele niciodată nu ar<strong>de</strong>complet în cazanele <strong>de</strong> producere a oţelului. Atunci cînd aceste produse,formate din particule <strong>de</strong> combustibil incomplete (cenușă, scrum și alteparticule soli<strong>de</strong>), hidrocarburile nearse, monooxidul <strong>de</strong> carbon, dioxidul <strong>de</strong>sulf, variaţi oxizi ai azotului, ozonul, nimeresc în aer, ele cauzează un șir <strong>de</strong>reacţii chimice sub acţiunea luminii solare. Rezultatul este formarea uneiceţe <strong>de</strong>nse, caracteristice <strong>pentru</strong> smog. Smogul poate avea culoarea cafenie,cînd conţine o cantitate mare <strong>de</strong> oxizi <strong>de</strong> azot sau albăstrie-surie, atunci cîndconţine o mare cantitate <strong>de</strong> ozon. În ambele cazuri acest fenomen estedăunător.Daunele aduse <strong>de</strong> poluarea aerului sînt enorme. Asociaţia pulmonologicăamericană consi<strong>de</strong>ră expunerea la dioxizii <strong>de</strong> sulf una dintre cele trei cauzecardinale ale bolilor pulmonare (rezultat al fumatului activ și pasiv).Contaminarea aerului a <strong>de</strong>terminat creșterea cazurilor <strong>de</strong> astmă, bronșite șiempphysema, o boală serioasă, ce afectează sacii pulmonari.În anii ‘70 oamenii au conștientizat pericolul ploii aci<strong>de</strong>. Atunci cînddioxidul <strong>de</strong> sulf este eliminat <strong>de</strong> la centralele <strong>de</strong> producere a curentuluielectric, el se combină cu particulele <strong>de</strong> apă în atmosferă și pe pămînt cadploi sau ninsori aci<strong>de</strong>. Aciditatea sau concentraţia bazei în lichidul ploii saual ninsorii este măsurată pe o scală specială, numită scala Ph. Creată <strong>de</strong>S.P.L.Sorensen, un biochimist danez, în 1909, această scală este utilizată<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>scrierea concentraţiei atomilor <strong>de</strong> hidrogen cu sarcină electricăîntr-o soluţie <strong>de</strong> apă. O mărime <strong>de</strong> 7.0 ph înseamnă că soluţia este neutră.Mărimile situate mai sus <strong>de</strong> 7.0 sînt consi<strong>de</strong>rate bazice, mai jos aci<strong>de</strong>. Apa<strong>de</strong> ploaie obișnuită are 5.5 ph. Centrul naţional <strong>de</strong> cercetare a atmosferei a<strong>de</strong>pistat în nordul Statelor Unite furtuni cu 2.1 ph, aciditate egală cu cea asucului <strong>de</strong> lămîie sau a oţetului. În Canada, în ţările scandinave și în nor<strong>de</strong>stulStatelor Unite ale americii ploile aci<strong>de</strong> sînt consi<strong>de</strong>rate cauzadispariţiei a mii <strong>de</strong> lacuri și rîuleţe. Aceste lacuri au acumulat atît <strong>de</strong> multăploaie acidă, încît algele, planctonul și alte vieţuitoare acvatice au dispărutși peștii au rămas fără hrană. Ploile aci<strong>de</strong> aduc multe daune clădirilor șimonumentelor.Savanţii consi<strong>de</strong>ră că moartea a mii <strong>de</strong> copaci în pădurile din Europa,Canada și Statele Unite ar putea fi consecinţa ploilor aci<strong>de</strong>.O altă nouă și periculoasă formă a poluării este cauzată <strong>de</strong> o varietate <strong>de</strong>substanţe chimice numite cloroflorocarburi, sau cfc. Aceste substanţechimice sînt utilizate în diferite scopuri industriale, <strong>de</strong> la curăţarea63
- Page 1 and 2:
Charles TEMPLE, Jeannie L. STEELE,
- Page 3 and 4:
Lecturi în perechi ...............
- Page 5 and 6:
societate deschisă precum și cu p
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL I. Lecţii - modelLecţii
- Page 9 and 10:
Cum a reuşit autorul să vă aten
- Page 11 and 12: Lecţia 2: Lectură intensivăAceas
- Page 13 and 14: Activitatea de pregătire Nr.2GÎND
- Page 15 and 16: teribile furtuni de iarnă. În anu
- Page 17 and 18: Evocarea experienţei personale a e
- Page 19 and 20: Cînd au ajuns la prima oprire indi
- Page 21 and 22: pentru că a ascuns pielea de focă
- Page 23 and 24: Cercetarea împărtășită (Plecha
- Page 25 and 26: Lecţia 4: Brainstorming în perech
- Page 27 and 28: sau la celălalt, ei vor începe gr
- Page 29 and 30: Dezbaterea care urmează oferă fie
- Page 31 and 32: aplicare a acestei metode, oferind
- Page 33 and 34: Acum putem întreba: ce caractere s
- Page 35 and 36: ceea ce, mai mult sau mai puţin, a
- Page 37 and 38: cuprinde jumătate din numărul cel
- Page 39 and 40: CAPITOLUL II. Activităţi pentru c
- Page 41 and 42: șoaptă) din textul Marco Polo, pr
- Page 43 and 44: Ghidul pentru învăţareGhidul pen
- Page 45 and 46: cu____________________, n-ai putea
- Page 47 and 48: Graficul TGraficul conceptual poate
- Page 49 and 50: Vacca, R., & Vacca, J.A. (1996). Co
- Page 51 and 52: GLOSAREvocarea - faza a lecţiei,
- Page 53 and 54: deja. Partea negativă este că exi
- Page 55 and 56: alte materiale, de ex: bumbac gros
- Page 57 and 58: preferinţei gîndacului-negru de a
- Page 59 and 60: cercetare, ce le vor fi folositoare
- Page 61: Familia Polo a traversat deșertul
- Page 65 and 66: firesc, aciditatea din apă distrug
- Page 67 and 68: Ivan avea o atitudine binevoitoare
- Page 69 and 70: - Și zici că ai deșurubat piuli
- Page 71 and 72: aveţi îndoieli cu datoriile la im
- Page 73 and 74: de rău. Puţinul pe care în pot f
- Page 75 and 76: Anexa IHenry Wadsworth LongfellowOr
- Page 77 and 78: Kahlil GibranDespre copiiIar o feme
- Page 79 and 80: A doua cauză a fost că fermierii
- Page 81 and 82: fusese infectată cu un parazit num
- Page 83 and 84: Anexa lDin agenda lui Christofor Co
- Page 85 and 86: să-i captureze și ei s-au apărat
- Page 87 and 88: i-am dat indigenului acele articole