Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

privirea unei foci cu ochi mari și triști. Văzînd focile oamenii se mirau…Într-un mic golf pe malul mării locuia un pescar cu soţia sa și fiul lor IvanIvanson. Era ziua solstiţiului de vară. Aproape de miezul nopţii, cînd cerul maiera încă portocaliu, micul Ivan, ce avea doar șapte ani, umbla printre pietreleţărmului, căutînd scoici și bucăţi de plasă sau altceva adus de valurile mării.Deodată băiatul a auzit un sunet straniu adus de vînt. Părea a fi o cîntareprodusă de voci nepămîntene, care, fiind suprapuse, produceau o frumoasăarmonie. Băiatul a privit în zare. Departe de mal el a văzut o șuviţă de fumce se ridica dintr-o gaură aflată la temelia stîncii.PRIMA OPRIREIvan a vrut să vadă ce este acolo, dar picioarele lui mici nu ar fi putut să-lducă prin pietrele mari, cu atît mai mult că maică-sa l-a chemat și el a fostnevoit să se întoarcă la căsuţa părinţilor, fără a mai cerceta.Au trecut șapte ani. Ivan, acum de paisprezece ani, se plimba din nou peţărm în noaptea solstiţiului de vară. Iarăși a auzit acel căntat straniu și iarășia văzut fumul ce ieșea din gaură aflată la temelia stîncii. Nu se știe de ce nus-a dus să vadă ce este acolo. Poate vreo urgenţă l-a făcut să se întoarcă lacăsuţa în care locuia.Au mai trecut șapte ani. Părinţii lui Ivan au îmbătrînit deja și s-au retras înoraș, lăsînd căsuţa lor lui Ivan. Acesta locuia de unul singur, fiind însoţitdoar de ţipetele păsărilor de ţărm. Pescuia zile întregi și se încălzea la unmic foc. Era singuratic.Cînd s-a apropiat ajunul solstiţiului de vară, Ivan și-a amintit depre cîntareaauzită și despre fum. La miezul nopţii el a coborît spre mal. A auzit acelașisunet straniu, pătruns de o frumoasă armonie.A DOUA OPRIREAcum însă nici un bolovan nu îl mai putea opri și nimeni nu putea să-lcheme. Ivan s-a îndreptat spre acel punct. Cu cît se apropia mai mult, cu atîtputea auzi mai bine trosnitul focului și putea vedea reflectarea acestuia pestîncă. Din interiorul cavernei se auzea o căntare frumoasă. La intrare încavernă, el văzuse o grămadă de veșminte luciose și frumoase: piei de focă.Ivan a ales una pe care a considerat-o mai atrăgătoare și încet și atent a trasode pe grămadă. Ivan a făcut ghem pielea de focă și, cu pași rapizi, s-aîndreptat spre casă. Ajuns acasă, a pus pielea într-un cufăr de lemn, l-aîncuiat, a pus cheia pe o curelușă de piele ce a aninat-o pe gît și s-a dus să seculce.Dimineaţa Ivan a luat pătura de pe patul său și s-a întors la cavernă. Acolo elvăzu o fată frumoasă; zăpăcită și cuprinsă de fiori ea își acoperea goliciuneacu braţele și părul lung. Ivan a acoperit-o cu pătura și a dus-o la căsuţa sa.66