aerului” (îl găsiţi în anexa D a acestui ghid). Lecţia are loc după mo<strong>de</strong>lul ceurmează:Mai întîi citește profesorul, el va fi li<strong>de</strong>rul <strong>pentru</strong> primul pasaj. Eleviitrebuie nu numai să asculte atent alineatul și să participe la discuţie, ci și săfacă observaţii asupra modului în care profesorul conduce discuţia, <strong>pentru</strong>că fiecare dintre ei va fi profesor la rîndul său. <strong>Pro</strong>fesorul va pregăti oschemă din cinci trepte, care va fi completată după ce fiecare paragraf a fostcitit. Schema va ajuta elevilor să urmeze treptele cînd vor fi profesori.<strong>Pro</strong>fesorul a <strong>de</strong>cis că va fi mai bine să fie citite cîte 2-3 alineate (scopul luieste ca pasajul să fie discutat în 5-7 minute. El poate alege bucăţi mai marisau mai mici, în funcţie <strong>de</strong> complexitatea informaţiei). <strong>Pro</strong>fesorul îiatenţionează pe elevi să citească pasajul în gînd. După ce au încheiat <strong>de</strong>citit, profesorul oferă o generalizare a pasajului și se uită la elevi ca și cumi-ar întreba dacă ei ar generaliza la fel.Imediat, profesorul formulează o întrebare. Întrebarea e formulată cît mai clarși bine, <strong>pentru</strong> că elevii, în timpul cît își vor expune părerile, vor învăţa și arta<strong>de</strong> a pune întrebări. Întrebarea se poate axa pe un concept complicat, explicatîn text, sau poate testa o implicaţie tacită (sensul ascuns), sau poate fi o cerere<strong>de</strong> comparaţie a unei aserţiuni făcute în text cu i<strong>de</strong>ile lor <strong>de</strong>spre un subiect sauconcept. El află astfel concepţiile elevilor <strong>de</strong>spre un anume subiect.<strong>Pro</strong>ce<strong>de</strong>ul se aplică, <strong>de</strong> obicei simultan cu etapa prece<strong>de</strong>ntă, clarificîndu-sepărţile neînţelese <strong>pentru</strong> elevi. Discuţia poate fi făcută prin accentuarea<strong>de</strong>zacordurilor sau conceptelor neclare pe care le-au spus elevii șiprofesorul îi invită să clarifice acele puncte sau poate spune “Așa aș rezolvaeu această problemă”, prezentîndu-și propria părere (cititorul trebuie săreţină că elevii vor avea posibilitatea să repete ceea ce face profesorul lamoment); sau permiţîndu-le celorlalţi să spună ceea ce cred.Acum a venit timpul ca profesorul să facă o presupunere asupra celor ce sevor întîmpla sau relata în pasajul următor. Dacă timpul permite, poateasculta și alte preziceri. Apoi începe citirea următorului pasaj.După lectura lui, dacă este <strong>pentru</strong> prima oară cînd utilizează tehnica,profesorul își mai asumă o dată rolul conducătorului. El va fi conducător,<strong>pentru</strong> a fi sigur că elevii au înţeles cum să dirijeze discuţia, înainte să le fivenit rîndul. <strong>Pro</strong>fesorul se referă la schemă ori <strong>de</strong> cîte ori trece la o altătreaptă. El știe că, dacă elevului nu îi este clar cum să conducă proce<strong>de</strong>ul, elva trebui să intervină mai tîrziu, ceea ce va leza autonomia și încre<strong>de</strong>rea însine a elevilor.Înainte <strong>de</strong> a citi al treilea pasaj, profesorul alege elevul ce va conducediscuţia. După ce pasajul a fost discutat, se trece la următorul, proce<strong>de</strong>ul sereia, altcineva conduce și așa mai <strong>de</strong>parte, pînă se ajunge la sfîrșitul textului.42
Ghidul <strong>pentru</strong> învăţareGhidul <strong>pentru</strong> învăţare ajută la procesarea întrebărilor chiar atunci cîndprofesorul nu este prezent, atunci cînd elevii citesc în mod in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt.Această foaie ghi<strong>de</strong>ază atenţia elevilor spre i<strong>de</strong>i clare, ce au fost incluse întext, dar pe care nu le-au observat, chiar dacă le-au citit integral și au avut odiscuţie după lectură.Pentru promovarea gîndirii <strong>critice</strong>, ghidul <strong>pentru</strong> învăţare are următoareleatu-uri:1) Ghidurile ajută elevii să urmeze mo<strong>de</strong>le complicate <strong>de</strong> gîndiresau i<strong>de</strong>ile subtile, pe care probabil nu le-au <strong>de</strong>scoperit încă, daratenţie! Ele nu servesc <strong>de</strong> substitut <strong>pentru</strong> citirea atentă a textului.2) Gîndirea critică este prezentă la fiecare nivel.3) Sînt utilizate ca și pretext <strong>pentru</strong> discuţii sau scriere, și nu caa<strong>de</strong>văr suprem, care trebuie urmat fără adaptări sau confruntări.Figura trei este un exemplu al studierii ghidate <strong>pentru</strong> un articol <strong>de</strong>sprecereale. Foaia aceasta le este prezentată elevilor înainte <strong>de</strong> a citi întregulpasaj, <strong>pentru</strong> a le ajuta la realizarea sensului.Ghidul <strong>pentru</strong> învăţare “Originea şi uzul cerealelor”1. Cum a adaptat omenirea utilizarea cerealelor <strong>pentru</strong> sine?2. De cît timp cerealele sînt utilizate <strong>de</strong> oameni?3. Mulţi oameni cred că este greșit să ne unim cu natura. Utilizîndconoștinţele voastre <strong>de</strong>spre cereale, construiţi un argument prosau contra.Pentru ca lectura să fie mai incitantă, răspunsurile la primele două întrebăriau fost “împrăștiate” prin tot textul. Reţineţi că a treia întrebare îi vaintroduce pe cititori într-o gîndire la nivel înalt, ce îi va ghida spreînţelegearea profundă a ceea ce a fost întrebat în primele două.Agenda cu notiţe paraleleCum am mai menţionat în lecţia <strong>de</strong>monstrată înainte, aceste agen<strong>de</strong>(Berthoff, 1981) sînt o cale <strong>pentru</strong> a face conexiune între materia studiată șicuriozitatea personală a cursanţilor. De asemenea, ele sînt foarte folositoarecînd elevii au <strong>de</strong> citit texte lungi în afara orelor.Pentru faza <strong>de</strong> reflecţieMulte strategii, folosite în fazele prece<strong>de</strong>nte, presupun culminarea în timpulfazei <strong>de</strong> reflecţie. Aici vă sînt prezentate cîteva tehnici <strong>de</strong> acest fel.Revizuirea termenilor-cheieÎnainte <strong>de</strong> a fi citit textul, elevilor li se prezintă termenii-cheie, apoi, dupăcitire, ei sînt rugaţi să facă o <strong>de</strong>scriere a termenilor.43
- Page 1 and 2: Charles TEMPLE, Jeannie L. STEELE,
- Page 3 and 4: Lecturi în perechi ...............
- Page 5 and 6: societate deschisă precum și cu p
- Page 7 and 8: CAPITOLUL I. Lecţii - modelLecţii
- Page 9 and 10: Cum a reuşit autorul să vă aten
- Page 11 and 12: Lecţia 2: Lectură intensivăAceas
- Page 13 and 14: Activitatea de pregătire Nr.2GÎND
- Page 15 and 16: teribile furtuni de iarnă. În anu
- Page 17 and 18: Evocarea experienţei personale a e
- Page 19 and 20: Cînd au ajuns la prima oprire indi
- Page 21 and 22: pentru că a ascuns pielea de focă
- Page 23 and 24: Cercetarea împărtășită (Plecha
- Page 25 and 26: Lecţia 4: Brainstorming în perech
- Page 27 and 28: sau la celălalt, ei vor începe gr
- Page 29 and 30: Dezbaterea care urmează oferă fie
- Page 31 and 32: aplicare a acestei metode, oferind
- Page 33 and 34: Acum putem întreba: ce caractere s
- Page 35 and 36: ceea ce, mai mult sau mai puţin, a
- Page 37 and 38: cuprinde jumătate din numărul cel
- Page 39 and 40: CAPITOLUL II. Activităţi pentru c
- Page 41: șoaptă) din textul Marco Polo, pr
- Page 45 and 46: cu____________________, n-ai putea
- Page 47 and 48: Graficul TGraficul conceptual poate
- Page 49 and 50: Vacca, R., & Vacca, J.A. (1996). Co
- Page 51 and 52: GLOSAREvocarea - faza a lecţiei,
- Page 53 and 54: deja. Partea negativă este că exi
- Page 55 and 56: alte materiale, de ex: bumbac gros
- Page 57 and 58: preferinţei gîndacului-negru de a
- Page 59 and 60: cercetare, ce le vor fi folositoare
- Page 61 and 62: Familia Polo a traversat deșertul
- Page 63 and 64: și a materialelor plastice generea
- Page 65 and 66: firesc, aciditatea din apă distrug
- Page 67 and 68: Ivan avea o atitudine binevoitoare
- Page 69 and 70: - Și zici că ai deșurubat piuli
- Page 71 and 72: aveţi îndoieli cu datoriile la im
- Page 73 and 74: de rău. Puţinul pe care în pot f
- Page 75 and 76: Anexa IHenry Wadsworth LongfellowOr
- Page 77 and 78: Kahlil GibranDespre copiiIar o feme
- Page 79 and 80: A doua cauză a fost că fermierii
- Page 81 and 82: fusese infectată cu un parazit num
- Page 83 and 84: Anexa lDin agenda lui Christofor Co
- Page 85 and 86: să-i captureze și ei s-au apărat
- Page 87 and 88: i-am dat indigenului acele articole