microschemelor <strong>pentru</strong> calculator pînă la gazele <strong>pentru</strong> refrigeratoare șiclimatizoare. CFC se combină cu alte molecule in zonele superioare aleatmosferei și apoi se combină cu moleculele <strong>de</strong> ozon, astfel transformînd șidistrugînd stratul protector <strong>de</strong> ozon. În rezultat, stratul <strong>de</strong> ozon alstratosferei s-a micșorat enorm. La nivelul pămîntului, ozonul este unpericol <strong>pentru</strong> plămînii noștri, iar în straturile superioare ale atmosferei esteun scut protector împotriva radiaţiei ultraviolete <strong>de</strong> pe soare. Dacă scutul <strong>de</strong>ozon <strong>de</strong>vine mai subţire sau dispare, atunci expunerea la radiaţia ultravioletăpoate distruge recoltele și <strong>de</strong>vine cauza răspîndirii bolilor epi<strong>de</strong>mice, acancerului <strong>de</strong> piele ș.a. Spre sfîrșitul anului 1987, peste 20 <strong>de</strong> naţiuni ausemnat un acord <strong>de</strong> limitare a producţiei <strong>de</strong> CFC și fac cercetări în privinţaeliminării lui eventuale.Poluarea aerului a fost ţinta celor mai complicate și complexe legislaţii. În1970 Congresul Satelor Unite a adoptat un set <strong>de</strong> legi <strong>de</strong> control a surselor<strong>de</strong> poluare a aerului și <strong>de</strong> stabilire a standartelor calităţii aerului. Cîţiva animai tîrziu a fost adoptată o lege <strong>de</strong> interzicere a plumbului ca aditiv labenzină. Începînd cu anul 1975, nivelul plumbului în sîngele americanilors-a micșorat. Acţiunile <strong>de</strong> prevenire a cauzelor formării ploilor aci<strong>de</strong> sînt încontinuare discutate în America <strong>de</strong> Nord și în toată Europa.Cu <strong>toate</strong> că eliminarea <strong>de</strong>șeurilor <strong>de</strong> substanţe chimice toxice în atmosferăeste contrar legislaţiei din majoritatea ţărilor, se întîmplă <strong>de</strong>seori acci<strong>de</strong>ntecu consecinţe foarte grave. În 1984, în Bhopal, India, o uzină <strong>de</strong> fabricare apestici<strong>de</strong>lor a eliminat în atmosferă un gaz toxic ce a cauzat timp <strong>de</strong> cîtevaore moartea a peste 2.000 <strong>de</strong> oameni.Anexa EPloile aci<strong>de</strong>Se știe că la ar<strong>de</strong>rea unor feluri <strong>de</strong> combustubil precum cărbunele, benzinasau petrolul, în aer se elimină oxizi <strong>de</strong> sulf, carbon și azot. Acești oxizi,combinîndu-se cu umezeala aerului, formează acizi sulfurici, carbonici șiazotici. În timpul precipitaţiilor, acești acizi cad sub forma unor ploi aci<strong>de</strong>.În secolul XX aciditatea aerului și ploile aci<strong>de</strong> sînt consi<strong>de</strong>rate drept celemai grave ameninţări <strong>pentru</strong> menţinerea unui bun echilibru al mediuluiînconjurător. Majoritatea acestor acizi sînt produși în statele industrializateale emisferei <strong>de</strong> nord: SUA, Canada, Japonia și într-o bună parte a ţărilorEuropei <strong>de</strong> Est și <strong>de</strong> Vest.Ploile aci<strong>de</strong> au un efect <strong>de</strong>zastruos asupra majorităţii formelor <strong>de</strong> viaţă,inclusiv a celei umane. Pot fi ușor observate efectele acestora asupra stăriiecologice a apei lacurilor, rîurilor, mărilor și asupra vegetaţiei. În mod64
firesc, aciditatea din apă distruge orice formă <strong>de</strong> viaţă. La începutulanilor ’90, zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> lacuri au fost distruse <strong>de</strong> ploile aci<strong>de</strong>. Norvegia,Suedia și Canada au suferit cel mai mult <strong>de</strong> pe urma acestora.Pericolul ploilor aci<strong>de</strong> nu poate fi limitat <strong>de</strong> graniţele geografice, <strong>de</strong>oarecevînturile împrăștie poluanţii pe suprafaţa întregului glob. De exemplu,cercetările au arătat că poluanţii produși <strong>de</strong> către staţiile electrice din vestulStatelor Unite, care se alimentează cu cărbune, constituie cauza principală aploilor aci<strong>de</strong> din Canada <strong>de</strong> Est și din Nord-Estul Statelor Unite. Efectul<strong>de</strong>zastruos al acestor ploi nu poate fi limitat nici <strong>de</strong> mediul înconjurător.Construcţiile din piatră, metal și beton sînt <strong>de</strong> asemenea supuse eroziuniisau chiar distrugerii. Cîteve dintre cele mai cunoscute monumente, precumcatedralele din Europa, colizeul din Roma, au fost simţitor afectate <strong>de</strong> cătreploile aci<strong>de</strong>.Pentru măsurarea nivelului <strong>de</strong> substanţe aci<strong>de</strong> și bazice în soluţiile lichi<strong>de</strong>,savanţii utilizează așa-numitul indicator ph. Pe o scară cuprinsă între o și 14zero-ul reprezintă cel mai înalt grad al acidităţii, iar 14 cel mai înalt grad alsubstanţelor bazice. O soluţie <strong>de</strong> apă distilată, ce nu conţine nici acizi și nicibaze, se situează la gradaţia 7. Dacă ph-ul ploii se situează mai jos <strong>de</strong> 5.5,această ploaie este consi<strong>de</strong>rată acidă. Ploile ce cad în estul statelor unite șiîn europa se situează <strong>de</strong> obicei între 4.5 și 4.0.Deși costul echipamentelor antipoluare și al dispozitivelor <strong>de</strong> purificare estefoarte mare, costul daunelor produse asupra mediului înconjurător și asupravieţilor umane este și mai mare, <strong>de</strong>oarece aceste daune sînt ireversibile.Totuși, contrar măsurilor preventive luate spre sfîrșitul secolului XX, maibine <strong>de</strong> 500 mii <strong>de</strong> lacuri din America <strong>de</strong> Nord și peste 118 milioane <strong>de</strong>metri cubi <strong>de</strong> lemn <strong>de</strong> pădure pot fi distruse.Anexa FPreluată <strong>de</strong> Bucksnort TroutIvan şi pielea <strong>de</strong> focăDe-a lungul coastelor nordice ale Scoţiei, vîntul <strong>de</strong> iarnă urlă prin nopţileîntunecate și zilele sure, iar valurile se înalţă ca niște turnuri, <strong>pentru</strong> a sesparge <strong>de</strong> stîncile negre. Spre vara însă marea se calmează, iar zileledurează douăzeci și patru <strong>de</strong> ore. Atunci acei cîţiva pescari ce populeazăţărmul mării pot îndrăzni să-și arunce plasele în mare, încercînd să-și cîștigeastfel mijloacele <strong>de</strong> supravieţuire. Chiar și vara o furtună neașteptată poatesă <strong>de</strong>a <strong>de</strong> ei sau se poate lăsa o ceaţă, astfel încît pescarii ar putea sărătăcească drumul spre casă. Atunci, cei rămași acasă coboară spre ţărm șiprivesc în<strong>de</strong>lung prin valurile tulburi să vadă vreun semn, poate să vadă65
- Page 1 and 2:
Charles TEMPLE, Jeannie L. STEELE,
- Page 3 and 4:
Lecturi în perechi ...............
- Page 5 and 6:
societate deschisă precum și cu p
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL I. Lecţii - modelLecţii
- Page 9 and 10:
Cum a reuşit autorul să vă aten
- Page 11 and 12:
Lecţia 2: Lectură intensivăAceas
- Page 13 and 14: Activitatea de pregătire Nr.2GÎND
- Page 15 and 16: teribile furtuni de iarnă. În anu
- Page 17 and 18: Evocarea experienţei personale a e
- Page 19 and 20: Cînd au ajuns la prima oprire indi
- Page 21 and 22: pentru că a ascuns pielea de focă
- Page 23 and 24: Cercetarea împărtășită (Plecha
- Page 25 and 26: Lecţia 4: Brainstorming în perech
- Page 27 and 28: sau la celălalt, ei vor începe gr
- Page 29 and 30: Dezbaterea care urmează oferă fie
- Page 31 and 32: aplicare a acestei metode, oferind
- Page 33 and 34: Acum putem întreba: ce caractere s
- Page 35 and 36: ceea ce, mai mult sau mai puţin, a
- Page 37 and 38: cuprinde jumătate din numărul cel
- Page 39 and 40: CAPITOLUL II. Activităţi pentru c
- Page 41 and 42: șoaptă) din textul Marco Polo, pr
- Page 43 and 44: Ghidul pentru învăţareGhidul pen
- Page 45 and 46: cu____________________, n-ai putea
- Page 47 and 48: Graficul TGraficul conceptual poate
- Page 49 and 50: Vacca, R., & Vacca, J.A. (1996). Co
- Page 51 and 52: GLOSAREvocarea - faza a lecţiei,
- Page 53 and 54: deja. Partea negativă este că exi
- Page 55 and 56: alte materiale, de ex: bumbac gros
- Page 57 and 58: preferinţei gîndacului-negru de a
- Page 59 and 60: cercetare, ce le vor fi folositoare
- Page 61 and 62: Familia Polo a traversat deșertul
- Page 63: și a materialelor plastice generea
- Page 67 and 68: Ivan avea o atitudine binevoitoare
- Page 69 and 70: - Și zici că ai deșurubat piuli
- Page 71 and 72: aveţi îndoieli cu datoriile la im
- Page 73 and 74: de rău. Puţinul pe care în pot f
- Page 75 and 76: Anexa IHenry Wadsworth LongfellowOr
- Page 77 and 78: Kahlil GibranDespre copiiIar o feme
- Page 79 and 80: A doua cauză a fost că fermierii
- Page 81 and 82: fusese infectată cu un parazit num
- Page 83 and 84: Anexa lDin agenda lui Christofor Co
- Page 85 and 86: să-i captureze și ei s-au apărat
- Page 87 and 88: i-am dat indigenului acele articole