13.07.2015 Views

Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

șoaptă) din textul Marco Polo, profesorul îi pune elevului cîteva întrebări:<strong>de</strong>spre i<strong>de</strong>ea principală, întrebări care cercetează sensul profund al textului(ceea ce se citește printre rînduri); întrebări <strong>de</strong>spre importanţa anumitortermeni, concepte ce vor fi întîlnite în alineatele următoare (încercînd nunumai să-l facă pe vasile să gîn<strong>de</strong>ască, ci și să ofere un mo<strong>de</strong>l <strong>pentru</strong>întrebările ce le va pune el cînd va fi implicat în procedură). Vasile trebuiesă răspundă la întrebări cît mai bine. După ce răspunsul la întrebări a fostdat, ei citesc următorul alineat. Acum este rîndul lui Vasile să pună întrebări,iar profesorul trebuie să răspundă. Cînd au finalizat, trec la următorul alineatși continuă activitatea pînă citesc tot textul. După ce profesorul a adus lacunoștinţa elevilor proce<strong>de</strong>ul, fiind el însuși partener, împarte clasa înechipe și se lucrează în această manieră.“<strong>Pro</strong>ce<strong>de</strong>ul cercetării” poate fi utilizat cu toată clasa odată. Alineatul poatefi citit și <strong>de</strong> întreaga clasă. Apoi elevii închid cărţile și îi pun întrebăriprofesorului, după aceea citesc alt alineat și profesorul îi întreabă –încercînd să utilizeze nu numai întrebări factuale (ce s-a întîmplat), ci șiconceptuale (care este sensul, care e conceptul esenţial). După cîteva ture, încare rolurile se vor schimba, profesorul poate modifica activitatea prin acere elevilor să prezică cu ce se va încheia textul și să argumenteze <strong>de</strong> cecred așa (Vacca & Vacca, 1996).O altă posibilitate <strong>de</strong> a utiliza proce<strong>de</strong>ul cercetării cu toată clasa este caaceasta să se împartă în grupuri <strong>de</strong> cîte trei și să urmeze tehnica, asumînduși,pe rînd, rolul <strong>de</strong> interogator.Predarea complementarăSe cunoaște că actul predării este calea cea mai bună <strong>pentru</strong> a învăţa.Predarea complementară, ca și proce<strong>de</strong>ul cercetării, este creată <strong>pentru</strong> a-iangaja pe elevi în rolul <strong>de</strong> profesori, <strong>pentru</strong> ca aceștia să aibă posibilitatea<strong>de</strong> a-i conduce pe ceilalţi în citirea unui text. <strong>Pro</strong>cedura este mai eficientă lautilizarea unui text informaţional.Predarea complementară (Palincar & Brown, 1984) presupune lucrul îngrupuri a cîte 4-7 elevi. Toţi elevii au cópiile aceluiași text și fiecare dintreei, pe rînd, este profesor, un rol ce le cere să construiască cinci sarcini. Dupăce elevii citesc un alineat (în liniște), persoana ce are rolul <strong>de</strong> profesor:1. generalizează ce a fost citit;2. lansează 2-3 întrebări la care ceilalţi răspund;3. clarifică ceea ce a fost neclar <strong>pentru</strong> cineva;4. prezice ceva ce va fi în continuare;5. alege persoana ce va citi următorul pasaj.De exemplu, imaginaţi-vă că profesorul și cinci elevi citesc textul “Poluarea41

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!