Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

Revizuirea secvenţelor contradictoriiUnor elevi le-au fost prezentate idei, termeni sau evenimente înainte de a ficitit textul și ei au fost rugaţi să prevadă care este ordinea acestora în text(cronologic și conform relaţiei cauză-efect). Elevii pot fi rugaţi să learanjeze din nou, după ce au citit textul, și să explice clasei de ce le-auaranjat astfel.Revizuirea ghidului pentru învăţareDacă ghidul pentru învăţare a fost construit bine, vom începe prin a-i ruga peelevi să expună ce au înţeles din anumite pasaje. Aceasta va fi o trecere înrevistă, fiind evident că diferiţi elevi au înţeles mai bine diverse pasaje. Deasemenea, putem să-i rugăm să construiască un argument sau să expună o opiniedespre un subiect asupra căruia există mai multe puncte de vedere. Scopul estedin nou o revizuire, pentru că le face plăcere, probabil, să aibă discuţii.Revizuirea agendei cu notiţe paraleleDupă citire, elevii vor fi ajutaţi, în faza de reflecţie, de acest jurnal, princomentariile pe care le-au scris și pe care le vor expune. Ar trebui caprofesorul să aibă scrise comentarii, pentru a atrage atenţia asupra temei ceva fi discutată în viitor, prin accentuare.Gîndeşte/Perechi/PrezintăCum am explicat mai sus, această metodă este o activitate de învăţare princooperare, ce îi pune pe elevi să reflecteze asupra unui text și să-și ajutecolegul la împătășirea propriilor lui idei, utilizîndu-se de cîteva ori într-olecţie. Profesorul pregătește o întrebare, de obicei, cu răspuns deschis, și îiroagă pe elevi să scrie un răspuns scurt. Apoi elevii, în perechi, prezintăîntrebările între ei, încercînd să ajungă la un răspuns ce ar incorporaamîndouă ideile. În sfîrșit, profesorul îi roagă să facă în 30 de secunde uncomentariu la ceea ce au discutat.Tehnica discuţiilor ghidateEste o diferenţă mare între o discuţie bogată, dinamică și una cedegenerează în monologul profesorului în faţa unor elevi care ascultă întăcere. În general, acest tip de discuţii este bun cînd curiozitatea elevilordirecţionează discuţia. Profesorul are oricum rol de facilitator. Dillou (1988)a identificat patru “mișcări”, pentru ca profesorul să menţină dinamicadiscuţiei și atenţia elevilor.1. Declaraţia este o cale de a-ţi exprima propria înţelegere ori neclarităţileasupra a ceea ce a fost spus. Este mai puţin directă decît întrebările și deseoriinvită la un răspuns deschis (liber). Puteţi spune “deci, după cum am înţeles, tuspui că___________“, “îmi amintește despre ceva ce_______________a spusmai devreme”; “stai un pic, tu spui___________________, dar colegul tău cu osecundă în urmă a spus______________“, sau, “sînt nelămurit în legătură44