RăufăcătorulÎn faţa anchetatorului, stă un omulean micuţ și jigărit, într-o cămașă vărgată<strong>de</strong> pînză și cu nădragii cîrpiţi. Faţa-i, mîncată <strong>de</strong> vărsat, nebărbierită, șiochi, abia zărindu-se <strong>de</strong> sub sprîncenele-i stufoase, sînt <strong>de</strong> o asprime posacă.Pe cap, o claie <strong>de</strong> plete <strong>de</strong> mult nepieptănate, bătute pîslă – și asta îl face săsamăne și mai mult cu un păianjen ursuz. E <strong>de</strong>sculţ.– Denis Grigoriev, începe anchetatorul. Vino mai aproape și răspun<strong>de</strong> laîntrebările mele. La 7 iulie curent, supraveghetorul căii ferate Ivan al luiSimion Akinfov, parcurgînd dimineaţa linia, la versta 141, te-a surprins<strong>de</strong>șurubînd piuliţa cu care șina era prinsă <strong>de</strong> traversă. Iat-o piuliţa! Anumecu ea te-a și reţinut. Așa a fost?– Șiii?– A fost precum raportează Akinfov?– Știut că așa.– Bine, dar <strong>pentru</strong> ce <strong>de</strong>șurubai piuliţa?– Șiii?– Lasă-l pe “șiii” al tău, da’ răspun<strong>de</strong> la întrebare: <strong>pentru</strong> ce <strong>de</strong>șurubaipiuliţa?– Să nu-mi fi trebuit, n-o <strong>de</strong>șurubam, hîrîie Denis, privind chiorîș spretavan.– Totuși <strong>pentru</strong> ce ţi-a trebuit piuliţa asta?– Piuliţa, zici? Noi din piuliţe facem plumb <strong>pentru</strong> undiţă.– Cine “noi”?– Noi, norodul, adică ţăranii din Klimov.– Ia ascultă, frăţioare, nu mi-o fă pe idiotul, da spune acătării. N-are rostsă-mi cînţi <strong>de</strong>spre plumbi!..– N-am spus minciuni <strong>de</strong> cînd sînt, da’ amu cică spun… bolmojește Denis,clipind din ochi. S-ar putea oare, excelenţă, fără plumb? Dacă pui momeala,un peștișor sau o rîmă, pe cîrlig, parcă ea s-ar duce la fund fără plumb?Mint… se junghie a rî<strong>de</strong> Denis. La ce dracu’ îţi mai trebuie momeală, cînds-ar ţine la suprafaţă! Bibanul, știuca, mintusul dintot<strong>de</strong>auna au tras la fund.Da momeala care se ţine la suprafaţă – aceea numai băbușcă s-o înhaţe, șiaia rar… în rîul nostru nu se află băbușcă… peștelui ăsta îi place largul.– La ce-mi tot spui <strong>de</strong>spre băbușcă?– Şi? Păi doar singur m-ai întrebat. La noi și domnii pescuiesc așa. Celmai din urmă copil și nu va sta să prindă fără plumb. Sigur, care nu pricepe,ei, acela s-a duce și fără plumb. <strong>Pro</strong>stul nu știe <strong>de</strong> lege…68
– Și zici că ai <strong>de</strong>șurubat piuliţa ca să-ţi faci plumb din ea?– D-apoi <strong>pentru</strong> ce alta? Doar nu ca să joc arșice!– Bine, dar <strong>pentru</strong> greutate puteai să iai vreun obiect <strong>de</strong> plumb, un glonte,un cui ceva…– Plumbul nu șa<strong>de</strong> în drum. Trebuie să-l cumperi. Dar cuiul nu merge. Nugăsești nimic mai bun <strong>de</strong>cît piuliţa. E și grea, și gaură are.– Uite cum o face pe prostul! Ca și cînd ieri ar fi <strong>de</strong>schis ochii în lume saua picat din senin. Parcă nu pricepi, cap prost, la ce duce <strong>de</strong>șurubareapiuliţelor? Să nu fi zărit supraveghetorul, trenul putea <strong>de</strong>raia, s-ar fi omorîtoameni! Tu ai fi omotît oameni!– Doamne ferește, excelenţă! Pentru ce să-i omor? Oare sîntem păgîni saurăufăcători? Slavă ţie, doamne, boierule, ne-am trăit veacul și nu că săuci<strong>de</strong>m, dar nici prin gînd nu ne-a trecut vreodată. Apără-ne și ne iartă,maică precistă… s-ar putea?– Da cum crezi, <strong>de</strong> ce <strong>de</strong>raiază trenurile? Deșurubează două-trei piuliţe - șiacci<strong>de</strong>ntu-i gata!Denis surî<strong>de</strong> și, mijindu-și ochii,se uită cu neîncre<strong>de</strong>re la anchetator:– Ba, ehei <strong>de</strong> cîţi ani, cu tot satul, <strong>de</strong>șurubăm la piuliţe și ne-a feritdomnul, da mata zici <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt…moarte <strong>de</strong> om… să fi cărat eu o șină ori,să zicem, să fi pus un drug <strong>de</strong>-a curmezișul drumului la tren, apoipoftim…ar fi întors trenul, da așa … ptiu! O piuluţă!– Da înţelege odat’, omule, cu piuliţa se prin<strong>de</strong> șina <strong>de</strong> traversă.– Se-nţelege… noi doar nu pe <strong>toate</strong> le <strong>de</strong>șurubăm…mai lăsăm…n-o facemfără cap…se-nţelege…Denis cască și-și face semnul crucii peste gură.– Anul trecut, pe-aici a <strong>de</strong>raiat un tren, zice anchetatorul. Acum e clar <strong>de</strong>ce…– Poftiţi?– Acum, zic, e clar <strong>de</strong> ce mai an a <strong>de</strong>raiat trenul…înţeleg eu!– Păi <strong>de</strong>-aia și sînteţi om cu carte, cucoane! Știe domnul cui să-i <strong>de</strong>apricepere! V-aţi și <strong>de</strong>scurcat ce și cum. Da supraveghetorul e tot mojic ca șinoi, fără știinţă. Te înhaţă <strong>de</strong> grumaz și te tîrăște… tu mai întîi ju<strong>de</strong>că și peurmă înhaţă! Cum să zic: mojic, minte tot mojicească… mai scrieţi,excelenţă, și că el mi-a tras două la măsele și în piept.– Cînd s-a făcut percheziţie la tine acasă, au mai găsit o piuliţă. Pe aceeacînd și în care loc ai <strong>de</strong>șurubat-o?– Aveţi în ve<strong>de</strong>re piuliţa care era sub sipeţelul cel roșu?69
- Page 1 and 2:
Charles TEMPLE, Jeannie L. STEELE,
- Page 3 and 4:
Lecturi în perechi ...............
- Page 5 and 6:
societate deschisă precum și cu p
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL I. Lecţii - modelLecţii
- Page 9 and 10:
Cum a reuşit autorul să vă aten
- Page 11 and 12:
Lecţia 2: Lectură intensivăAceas
- Page 13 and 14:
Activitatea de pregătire Nr.2GÎND
- Page 15 and 16:
teribile furtuni de iarnă. În anu
- Page 17 and 18: Evocarea experienţei personale a e
- Page 19 and 20: Cînd au ajuns la prima oprire indi
- Page 21 and 22: pentru că a ascuns pielea de focă
- Page 23 and 24: Cercetarea împărtășită (Plecha
- Page 25 and 26: Lecţia 4: Brainstorming în perech
- Page 27 and 28: sau la celălalt, ei vor începe gr
- Page 29 and 30: Dezbaterea care urmează oferă fie
- Page 31 and 32: aplicare a acestei metode, oferind
- Page 33 and 34: Acum putem întreba: ce caractere s
- Page 35 and 36: ceea ce, mai mult sau mai puţin, a
- Page 37 and 38: cuprinde jumătate din numărul cel
- Page 39 and 40: CAPITOLUL II. Activităţi pentru c
- Page 41 and 42: șoaptă) din textul Marco Polo, pr
- Page 43 and 44: Ghidul pentru învăţareGhidul pen
- Page 45 and 46: cu____________________, n-ai putea
- Page 47 and 48: Graficul TGraficul conceptual poate
- Page 49 and 50: Vacca, R., & Vacca, J.A. (1996). Co
- Page 51 and 52: GLOSAREvocarea - faza a lecţiei,
- Page 53 and 54: deja. Partea negativă este că exi
- Page 55 and 56: alte materiale, de ex: bumbac gros
- Page 57 and 58: preferinţei gîndacului-negru de a
- Page 59 and 60: cercetare, ce le vor fi folositoare
- Page 61 and 62: Familia Polo a traversat deșertul
- Page 63 and 64: și a materialelor plastice generea
- Page 65 and 66: firesc, aciditatea din apă distrug
- Page 67: Ivan avea o atitudine binevoitoare
- Page 71 and 72: aveţi îndoieli cu datoriile la im
- Page 73 and 74: de rău. Puţinul pe care în pot f
- Page 75 and 76: Anexa IHenry Wadsworth LongfellowOr
- Page 77 and 78: Kahlil GibranDespre copiiIar o feme
- Page 79 and 80: A doua cauză a fost că fermierii
- Page 81 and 82: fusese infectată cu un parazit num
- Page 83 and 84: Anexa lDin agenda lui Christofor Co
- Page 85 and 86: să-i captureze și ei s-au apărat
- Page 87 and 88: i-am dat indigenului acele articole