Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

preferinţei gîndacului-negru de a trăi în mediul de sub bușteni. Scrieţi ideilelor pe tablă în forma unui grafic conceptual. Graficul trebuie să includă nunumai cauze de preferinţă (ca ascunderea de animale de pradă sauapropierea de surse de hrană), dar și “mecanismele de activitate”: la un nivelfoarte concret, ce caracteristici ale mediului atrag gîndacul-negru? Cumgîndacul-negru “știe” unde să cotească și încotro să meargă spre mediuldorit?Asiguraţi-vă că pe tablă este o listă de ipoteze posibile de testat, înainte de atrece la etapa următoare.În al doilea rînd, împărţiţi elevii în grupe a cîte 5 persoane. Rugaţi fiecaregrup să aleagă o ipoteză pentru testare (verificaţi dacă ipotezele principalesînt selectate). Daţi-i fiecărui grup o cutie mică de carton, puţin nisip, accesla apă, o bucată mare de carton (pentru umbră) și 10 gîndaci-negri. Sarcinagrupelor este de a proiecta un experiment pentru testarea ipotezelor.Aţi putea să utilizaţi tehnica de învăţare prin cooperare. De exemplu, aţiputea distribui roluri elevilor în fiecare grup (șef de materiale, cel ce faceconcluzii, cel ce face notiţe, sol (această persoană se întîlnește cureprezentanţii altor grupe pentru a afla succesele lor), și monitorul dedrepturi ale animalelor (această persoană verifică modalitatea grijulie șiumană de tratare a animalelor).În al treilea rînd, după ce au fost realizate cîteva experimente, grupele seunesc și prezintă rezultatele. Conduceţi discuţia spre determinareaîntrebărilor originale la care a fost găsit răspunsul. Cîtă certitudine poate fiîn rezultatele obţinute? Ce alte explicaţii testate ar fi posibile? Care sîntimplicaţiile descoperirilor lor? De ce gîndacul-negru caută un mediu sigur?Cîte căi avantajoase poate găsi clasa? (pentru a evita animalele de pradă,găsi hrană ori pentru reproducere).Acest experiment este utilizat în școala secundară, unde elevii lucrează înlaborator.Modelul are trei faze:Faza I. Suscitarea interesuluiÎn faza iniţială elevii sînt puși în faţa unui fenomen ce le stîrnește curiozitateși sînt încurajaţi să pună întrebări despre el. Apoi, întrebările vor fitransformate de către ei în ipoteze, ce pot fi experimentate.Faza II. Investigaţia pentru găsirea răspunsurilor la întrebări.În această fază elevii sînt rugaţi să proiecteze experimentul (să facă designul).Profesorul va discuta experimentele, pentru a vedea care sînt fezabile.Faza III. Concluziile şi reflecţia asupra rezultatelor.Actul concluzionării poate fi simplu sau poate conduce spre aplicarea57