Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

deja. Partea negativă este că există pericolul ca elevii să nu-și dea seama deunele concepţii greșite pe care le au, pînă nu asimilează ideile noi. Dacăelevul va interpreta noile cunoștinţe prin ceea ce știe deja, o bază greșită decunoștinţe va conduce spre o învăţare distorsionată. Un profesor responsabilva ghida apoi elevii să-și revadă propriile concepţii prin a le examina, chiardacă aceștia au învăţat lucruri noi (Gallas, 1995).Aceste idei sînt cele mai importante în predarea știinţelor. Știinţele studiazălumea naturală sau fizică, o lume pe care oricine a încercat să o înţeleagădin anii copilăriei. Copiii își formează concepţiile despre lume în aniitimpurii, apoi își revăd teoriile pe parcursul vieţii. Învăţarea știinţelor înmod ideal, ar trebui să armonizeze cu descoperirile proprii ale copiilor șisă-i impulsioneze spre revizuirea concepţiei lor despre lume pe căi tot maicomplexe, ce corespund teoriei savanţilor: există o lume sferică - pămîntul -ce se rotește în jurul propriei axe cu un satelit – luna – și, împreună cu alteplanete, în jurul soarelui.Dacă știinţa urmărește ca un conţinut să fie învăţat pasiv (oricum,cunoștinţele știinţifice pot fi memorizate fără a schimba concepţia noastrădespre lume (Cardner, 1993) și putem să ne mișcăm în jurul nostru ca șiadulţi cu multe idei ce ni s-au format de cînd eram copii și care nu sîntdezvoltate), atunci punctul de vedere constructivist își pune mari speranţe înactul înţelegerii și al găsirii conexiunilor dintre conţinutul materialului șiconcepţia despre lume a elevilor.Instituţia știinţifică tinde să dezvolte în elevi o atitudine știinţifică,caracterizată prin:– Curiozitate (dorinţa de a cunoaște) și activitate (abilitatea de aface astfel încît să găsești ceea ce cauţi);– Scepticism (obișnuinţa de a pune la îndoială);– Judecată (abilitatea de a utiliza logica și legile evidenţei pentru acontinua învăţarea);– Informarea (posedarea unui fond de informaţie despre lume, cucare ar putea opera);– Strategii (proceduri pentru continuarea învăţării și priceperea de ale utiliza);– Angajament (confruntînd ideile și concepţiile diferitor oameni,elevul începe să-și restructureze propriile concepţii despre lume).Antiteza unei atitudini ştiinţifice este manifestată prin:– Pasivitate (nonabilitatea de a explora);– Prejudecăţi (certitudinea că ideile tale sînt mai bune, chiar dacănu există evidenţe, și neacceptarea noului, care este argumentat);53