13.07.2015 Views

Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

Strategie de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate ... - Pro Didactica

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>de</strong>ja. Partea negativă este că există pericolul ca elevii să nu-și <strong>de</strong>a seama <strong>de</strong>unele concepţii greșite pe care le au, pînă nu asimilează i<strong>de</strong>ile noi. Dacăelevul va interpreta noile cunoștinţe prin ceea ce știe <strong>de</strong>ja, o bază greșită <strong>de</strong>cunoștinţe va conduce spre o învăţare distorsionată. Un profesor responsabilva ghida apoi elevii să-și revadă propriile concepţii prin a le examina, chiardacă aceștia au învăţat lucruri noi (Gallas, 1995).Aceste i<strong>de</strong>i sînt cele mai importante în predarea știinţelor. Știinţele studiazălumea naturală sau fizică, o lume pe care oricine a încercat să o înţeleagădin anii copilăriei. Copiii își formează concepţiile <strong>de</strong>spre lume în aniitimpurii, apoi își revăd teoriile pe parcursul vieţii. Învăţarea știinţelor înmod i<strong>de</strong>al, ar trebui să armonizeze cu <strong>de</strong>scoperirile proprii ale copiilor șisă-i impulsioneze spre revizuirea concepţiei lor <strong>de</strong>spre lume pe căi tot maicomplexe, ce corespund teoriei savanţilor: există o lume sferică - pămîntul -ce se rotește în jurul propriei axe cu un satelit – luna – și, împreună cu alteplanete, în jurul soarelui.Dacă știinţa urmărește ca un conţinut să fie învăţat pasiv (oricum,cunoștinţele știinţifice pot fi memorizate fără a schimba concepţia noastră<strong>de</strong>spre lume (Cardner, 1993) și putem să ne mișcăm în jurul nostru ca șiadulţi cu multe i<strong>de</strong>i ce ni s-au format <strong>de</strong> cînd eram copii și care nu sînt<strong>de</strong>zvoltate), atunci punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re constructivist își pune mari speranţe înactul înţelegerii și al găsirii conexiunilor dintre conţinutul materialului șiconcepţia <strong>de</strong>spre lume a elevilor.Instituţia știinţifică tin<strong>de</strong> să <strong>de</strong>zvolte în elevi o atitudine știinţifică,caracterizată prin:– Curiozitate (dorinţa <strong>de</strong> a cunoaște) și activitate (abilitatea <strong>de</strong> aface astfel încît să găsești ceea ce cauţi);– Scepticism (obișnuinţa <strong>de</strong> a pune la îndoială);– Ju<strong>de</strong>cată (abilitatea <strong>de</strong> a utiliza logica și legile evi<strong>de</strong>nţei <strong>pentru</strong> acontinua învăţarea);– Informarea (posedarea unui fond <strong>de</strong> informaţie <strong>de</strong>spre lume, cucare ar putea opera);– Strategii (proceduri <strong>pentru</strong> continuarea învăţării și priceperea <strong>de</strong> ale utiliza);– Angajament (confruntînd i<strong>de</strong>ile și concepţiile diferitor oameni,elevul începe să-și restructureze propriile concepţii <strong>de</strong>spre lume).Antiteza unei atitudini ştiinţifice este manifestată prin:– Pasivitate (nonabilitatea <strong>de</strong> a explora);– Preju<strong>de</strong>căţi (certitudinea că i<strong>de</strong>ile tale sînt mai bune, chiar dacănu există evi<strong>de</strong>nţe, și neacceptarea noului, care este argumentat);53

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!