cred că este ceva necesar, cu atît mai mult că acești oameni par a fiincapabili <strong>de</strong> a o face. Magistatea voastră va ve<strong>de</strong>a atunci cînd voi aduce ceișapte indigeni pe care i-am luat. După ce vor învăţa limba noastră, eu îi voireîntoarce, cu excepţia cazului în care magestatea voastră va ordona caîntreaga populaţie să fie adusă în Castilia, sau să fie ţinută în captivitate aici.Cu 50 <strong>de</strong> bărbaţi pot fi subjugaţi cu toţii și obligaţi să facă tot ce dorim.Luni, 15 octombrie 1492La apusul soarelui am ordonat ancorarea lîngă o peninsulă, <strong>pentru</strong> a afladacă este aur pe aici. Cei din San Salvador mi-au spus că oamenii cepopulează această insulă poartă brăţări din aur pe mîini și pe picioare. Nuprea cre<strong>de</strong>am în cele spuse, ci am consi<strong>de</strong>rat că povestea a fost relatată<strong>pentru</strong> ca să le dau drumul să plece. Cu <strong>toate</strong> acestea, ne-am oprit <strong>de</strong>oarecenu aveam dorinţa să navighez în ape necunoscute în timp <strong>de</strong> noapte. Nudoream să ocolesc vreo insulă fără a o lua în posesie.Marţi, 16 octombrie 1492La răsăritul soarelui am coborît pe mal. Indigenii ne-au întîlnit pe ţărm. Eraufoarte multi și arătau la fel ca și cei <strong>de</strong> pe San Salvador. Ne permiteau sămergem pe un<strong>de</strong> dorim și ne dă<strong>de</strong>au orice doream.Am hotărît să nu pier<strong>de</strong>m prea mult timp pe Santa Maria <strong>de</strong> la Conception,<strong>de</strong>oarece nu am găsit aur aici și vîntul a început să bată spre Sud-Est. Ampărăsit insula după două ore, orientînd barca spre corabie. Chiar înmomentul cînd eram gata să urc pe punte, o barcă lungă, săpată într-untrunchi, s-a apropiat <strong>de</strong> Niña și unul din oamenii <strong>de</strong> pe san salvador a săritîn apă <strong>pentru</strong> a evada cu aceasta. A fost al doilea inci<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> acest fel,<strong>de</strong>oarece în noaptea trecută un alt indigen a evadat în același fel. Cîţivadintre oamenii mei au pornit după barcă, dar nu au avut nici o posibilitate <strong>de</strong>a o captura, chiar dacă erau înarmaţi. Aceste bărci sînt foarte rapi<strong>de</strong>.Azi-dimineaţă oamenii mei au încercat să captureze și cea <strong>de</strong>-a doua barcă,dar iarăși nu au reușit. Barca a fost găsită pe mal, iar bărbaţii au fugit.Marinarii au luat barca pe Niña, <strong>de</strong> care s-a apropiat o altă barcă în care seafla un singur bărbat, ce intenţiona să vîndă ceva bumbac. Cîţiva marinariau sărit în apă și l-au prins, căci el nu dorea să urce pe caravelă. Urmărindaceastă scenă <strong>de</strong> pe pupă, au odonat ca acest om să fie adus la mine. I-amdat o bonetă roșie și cîteva mărgele din sticlă ver<strong>de</strong>, pe care i le-am pus înmîini, precum și doi clopoţei mici, pe care i le-am pus în urechi. Deasemenea am ordonat să i se <strong>de</strong>a drumul să plece. Nu am luat <strong>de</strong> la elbumbacul, chiar dacă el dorea să mi-l <strong>de</strong>a. Am putut ve<strong>de</strong>a cum a fostîntîmpinat <strong>de</strong> către alţi indigeni, care au crezut că este o minune și că noisîntem foarte buni. Vroiam ca ei să creadă că oamenii care au fost reţinuţine-au făcut ceva rău și din această cauză i-am capturat. Din această cauză86
i-am dat indigenului acele articole, mizînd totodată pe faptul că aceștioameni vor avea o atitudine pozitivă faţă <strong>de</strong> noi, atunci cînd magestateavoastră va <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> să mă trimită din nou încoace. Tot ce am dat acestuibărbat nu făcea nici doi bani.Deoarece nu am găsit aur aici și <strong>de</strong>oarece îmi era frică să nu fugă și ceilalţibărbaţi <strong>de</strong> pe San Salvador, am hotărît să ne mișcăm mai <strong>de</strong>parte, cu atît maimult că vîntul își modifica permanent direcţia. Vroiam să ajungem la o altăinsulă mare și din această cauză ne-am orientat spre vest.Din agenda lui lui Bartolomeu <strong>de</strong> Las CasasMiercuri, 9 aprilie, 1494, Alonso <strong>de</strong> Hojeda cu încă 400 <strong>de</strong> oameni atraversat rîul pe care amiralul l-a numit Rio <strong>de</strong>l Oro (probabil este vorba <strong>de</strong>rîul Mao, <strong>de</strong>oarece cunosc acele ţinuturi și <strong>de</strong>numirile indiene ale rîurilor), aintrat în localitate, i-a capturat pe cacique (conducătorul indigenilor), frateleși nepotul acestuia și i-a trimis ca prizonieri la amiral. În plus, a mai capturato rudă a cacique și i-a retezat urechile într-un loc public. Se pare că dreptmotiv <strong>pentru</strong> aceasta a servit acel fapt că cacique a trimis cinci indieni săajute trei creștini să traverseze rîul și să aibă grijă <strong>de</strong> hainele acestora. Sepresupune că indienii i-au părăsit pe acei creștini și s-au întors în localitatealor. Conducătorul lor nu i-a pe<strong>de</strong>psit, dar și-a lăsat hainele sie. Cacique dinorașul vecin, avînd încre<strong>de</strong>re în bunele relaţii pe care le-au stabilit cu hojedași cu amiralul la prima vizită a acestora, a hotărît să însoţească prizonierii<strong>pentru</strong> a-i susţine în faţa amiralului. Cînd au ajuns cu toţii la amiral, acesta aordonat să se anunţe <strong>de</strong>capitarea lor publică. A captura regele acestorţinuturi, a-l condamna pe el, pe fratele său și pe o rudă <strong>de</strong>-a sa la moarte - cemai cale <strong>de</strong> a promova dreptatea, prietenia și dreapta credinţă! Chiar dacăerau vinovaţi, ţinînd cont <strong>de</strong> circumstanţe, crima nu era atît <strong>de</strong> mare precums-a consi<strong>de</strong>rat. Pe <strong>de</strong> altă parte, cum putea fi <strong>de</strong>monstrată inocenţa sauvinovăţia victimelor? Hojeda i-a capturat la venirea sa și nimeni nu cunoștealimba lor. Aceeași lipsă <strong>de</strong> dreptate poate fi atestată și în <strong>de</strong>cizia lui hojeda<strong>de</strong> a reteza urechile unuia dintre vasalii cacique-ului în prezenţa acestuia.Ce mai veste bună se va răspîndi prin acele ţinuturi, mărturisind <strong>de</strong>sprebunătatea și mărinimia creștină!Revenind la acea întîmplare, atunci cînd un alt cacique, probabil foarteapropiat <strong>de</strong> cei capturaţi, a auzit sentinţa, el a rugat amiralul să-i salveze șicu lacrimi pe ochi a promis, cît <strong>de</strong> bine a putut-o face prin limbajulsemnelor, că așa ceva nu se va mai întîmpla niciodată. Amiralul a ţinut cont<strong>de</strong> rugămintea acestuia și a anulat sentinţa. Drept care, un călăreţ a venit dincetate cu o noutate <strong>de</strong>spre o răscoală: oamenii cacique-ului au încercuitcinci creștini și intenţionau să-i omoare, dar el și calul său i-a condus sprelibertate, alungînd vreo 400 <strong>de</strong> indieni, urmărindu-i și omorînd cîţiva dintre87
- Page 1 and 2:
Charles TEMPLE, Jeannie L. STEELE,
- Page 3 and 4:
Lecturi în perechi ...............
- Page 5 and 6:
societate deschisă precum și cu p
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL I. Lecţii - modelLecţii
- Page 9 and 10:
Cum a reuşit autorul să vă aten
- Page 11 and 12:
Lecţia 2: Lectură intensivăAceas
- Page 13 and 14:
Activitatea de pregătire Nr.2GÎND
- Page 15 and 16:
teribile furtuni de iarnă. În anu
- Page 17 and 18:
Evocarea experienţei personale a e
- Page 19 and 20:
Cînd au ajuns la prima oprire indi
- Page 21 and 22:
pentru că a ascuns pielea de focă
- Page 23 and 24:
Cercetarea împărtășită (Plecha
- Page 25 and 26:
Lecţia 4: Brainstorming în perech
- Page 27 and 28:
sau la celălalt, ei vor începe gr
- Page 29 and 30:
Dezbaterea care urmează oferă fie
- Page 31 and 32:
aplicare a acestei metode, oferind
- Page 33 and 34:
Acum putem întreba: ce caractere s
- Page 35 and 36: ceea ce, mai mult sau mai puţin, a
- Page 37 and 38: cuprinde jumătate din numărul cel
- Page 39 and 40: CAPITOLUL II. Activităţi pentru c
- Page 41 and 42: șoaptă) din textul Marco Polo, pr
- Page 43 and 44: Ghidul pentru învăţareGhidul pen
- Page 45 and 46: cu____________________, n-ai putea
- Page 47 and 48: Graficul TGraficul conceptual poate
- Page 49 and 50: Vacca, R., & Vacca, J.A. (1996). Co
- Page 51 and 52: GLOSAREvocarea - faza a lecţiei,
- Page 53 and 54: deja. Partea negativă este că exi
- Page 55 and 56: alte materiale, de ex: bumbac gros
- Page 57 and 58: preferinţei gîndacului-negru de a
- Page 59 and 60: cercetare, ce le vor fi folositoare
- Page 61 and 62: Familia Polo a traversat deșertul
- Page 63 and 64: și a materialelor plastice generea
- Page 65 and 66: firesc, aciditatea din apă distrug
- Page 67 and 68: Ivan avea o atitudine binevoitoare
- Page 69 and 70: - Și zici că ai deșurubat piuli
- Page 71 and 72: aveţi îndoieli cu datoriile la im
- Page 73 and 74: de rău. Puţinul pe care în pot f
- Page 75 and 76: Anexa IHenry Wadsworth LongfellowOr
- Page 77 and 78: Kahlil GibranDespre copiiIar o feme
- Page 79 and 80: A doua cauză a fost că fermierii
- Page 81 and 82: fusese infectată cu un parazit num
- Page 83 and 84: Anexa lDin agenda lui Christofor Co
- Page 85: să-i captureze și ei s-au apărat