De la răsărit până la apus, nr. 3-4/2020

Mediteazã
Spune o povestioară că, după ce Dumnezeu
a creat lumea, îngerii priveau din ceruri și con -
templau minunățiile creației. Dar, în același
timp, vedeau cu strângere de inimă cum oa -
menii erau loviți de mari suferințe. De aceea,
într-o bună zi, îngerii s-au adunat, au ținut sfat
și l-au trimis pe unul dintre ei la Dumnezeu
cu rugămintea: „Doamne, dacă îi iubești cu
adevărat pe oameni și le ești Tată, dă-le un
medicament împotriva suferinței”. Iar Dum -
nezeu le-a răspuns: „Oamenii au primit deja
acest medicament: iubirea”.
Am început deja Săptămâna Sfântă, perioada
cea mai semnificativă a întregului an litur gic.
Lecturile biblice din aceste zile ne fac să retră -
im ceas cu ceas ultima săptămână din viața
pământească a lui Isus, cu dramaticele și
sfâșietoarele sale suferințe.
Lecturile de astăzi ne arată cât de adevărată
este învățătura pe care ne-o transmite povestioara
relatată. Medicamentul pe care îl
oferă Dumnezeu Tatăl și care îl alină pe Isus
în suferințele îndurate în ultima săptămână a
vieții sale este iubirea. Mai întâi, este iubirea
Tatălui despre care vorbește profetul Isaia:
„Iată slujitorul meu pe care îl sprijin, alesul
Gândul zilei
„Las-o! Pentru ziua înmormântării mele
a păstrat aceasta”. (In 12,7)
Isus răspunde la critica lui Iuda.
Acesta este ucenicul lui,
dar încă ţine la ideile sale
mai mult decât la Domnul său.
Maria tace
şi, în tăcere, continuă actul său de iubire.
Acest lucru îi aduce lui Isus
o mare mângâiere,
care îl răsplăteşte suferinţa
pricinuită de actul
celui care îi unelteşte moartea.
meu în care sufletul meu își găsește plăcerea!...
Eu, Domnul, te-am chemat în dreptate și
te-am luat de mână…; să deschizi ochii celor
orbi, să-i scoți din închisoare pe cei captivi și
din temniță, pe cei care locuiesc în întuneric”
(Is 42,1.6-7). Sunt cuvinte pline de iubire și
imagini ale iubirii lui Dumnezeu.
Apoi, este iubirea prietenilor lui Isus din
Betania: Lazăr și surorile sale, Marta și Maria.
Cercul dușmanilor se strânge în jurul lui Isus.
Vin ceasuri de ură, de părăsire, de trădare, de
brutalitate; bicele, cuiele, crucea, toate sunt
pregătite. Înainte de a veni toate aceste suferințe
cumplite, Isus petrece câteva ceasuri de
bucurie în Betania, dincolo de Muntele Măsli -
nilor, înconjurat de afecțiunea și iubirea prie -
tenilor săi.
Apoi, este iubirea Mariei, cea care îi toarnă
parfum pe picioare și i le șterge cu părul capului
ei. Este un gest aducător de alinare, dar și un
gest profetic, deoarece prevestește moartea
lui Isus. La evrei, ungerea celui mort cu miro -
denii era un rit obligatoriu. În cazul lui Isus,
ungerea nu se putea face vineri seara, căci
începea sâmbăta Paștelui, când atingerea celui
mort era interzisă. Și nu avea să se facă nici
în duminica Paștelui, când femeile au venit
cu mirodenii la mormânt ca să-i ungă trupul,
căci Isus înviase deja. Ritul ungerii îl face
Maria, în casa din Betania. Este un gest care
îl scandalizează pe Iuda Iscarioteanul, care
considera că mai bine s-ar fi vândut parfumul
cu 300 de dinari, pentru a fi dați săracilor.
Însă Isus arată că banii, oricât de mulți ar fi,
fără iubire nu alină nicio suferință. De aceea,
doar iubirea poate să vindece suferința.
Să-i cerem Domnului harul de a trăi aceste
zile mai aproape de el și să fim generoși, chiar
de-ar părea în exces, asemenea Mariei, care
a „risipit” lucrul cel mai de preț pentru a-l
onora pe Isus.
Pr. Emanuel Imbrea
De la rãsãrit pânã la apus * 6 aprilie 2020 157