lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

Recommendations

Info

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU / zi. Explicaţia pare a fi în primul rând de natură economico-financiară pentru că multe din aceste ţări se afla intr-o reformă şi/sau criză politico-socială, care are afecte negative asupra securităţii alimentare şi a stării de nutriţie a populaţiei din care cea mai afectată este populaţia de copii şi tineri. Pentru acoperirea nevoilor energetice populaţia defavorizată consumă mai multe grăsimi săturate (care sunt mai ieftine), dar acest consum ridică apreciabil nivelul colesterolului care implicit creste riscul bolilor cronice în care este implicat că etiologie. Acest proces se observă şi în ţările bogate unde creşterea consumului de grăsimi săturate este determinată de extinderea consumului de alimente distribuite prin unităţile de tip fâşt-food care conţin alimente cu astfel de grăsimi şi au un conţinut mare de sare şi alte condimente cu conţinut ridicat de aditivi alimentări de cele mai multe ori cu efect cancerigen. În septembrie 2000, Comitetul Regional pentru Europa al OMS a sprijinit „PRIMUL PLAN DE ACţiune PENTRU ALIMENTAţie şi NUTRIţie PENTRU PERIOADă 2000 - 2005” care promovează şi sprijină dezvoltarea şi aplicarea unor politici comprehensive de alimentaţie şi nutriţie în Regiunea Europeană OMS. 5.1 OBIECIURI ALIMENTARE NESĂNĂTOASE Dacă în primii ani de viaţa alimentaţia este controlana de părinţi sau de persoanele care îngrijesc copiii şi/sau adolescenţii, dar cu menţiunea că în adolescenţă, când nevoile fiziologice necesare nutriţiei cresc şi consumul alimentar cu valoare ridicată este important, acest control este preluat de „consumător” în mare măsură. OMS recunoaşte că acei copii şi tineri/adolescenţi care îşi însuşesc obiceiuri alimentare sănătoase în prima parte a copilăriei şi le păstrează în cea mai mare măsură şi la maturitate au un risc mai scăzut de a face boli cronice, cum sunt bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul de tip Îi, osteoporoză. Un regim echilibrat în timpul copilăriei şi adolescenţei pare să reducă riscul problemelor imediate de sănătate, cum sunt de exemplu: cariile dentare, anemia, întârzierea constituţională a creşterii, supragreutatea, obezitatea. Obicieiurile alimentare sunt foarte importante. De exemplu cei care nu mănâncă dimineaţă obosesc repede către prânz şi această interferează cu capacitatea de cunoaştere şi învăţare intr-o măsură mai mare decât cei care se alimentează în mod corect. Studiile efectuate în această categorie de elevi arăta că aceastia mănâncă mai multe gustări bogate în grăsimi şi sărace în fibre alimentare în restul zilei. în plus cei care mănâncă dimineaţă, în special cei care mănâncă cereale fortificate au o stare de 100
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU nutriţie generală mai bună, comparativ cu cei care consumă doar două mese pe zi cu sau fără gustare care au o dietă mai densă în trofine. Factorii economico-sociali influenţează în mod special aportul alimentar în special în perioadă critică a adolescenţei. Obiceiurile alimentare ale adolescenţilor reflecta vizibil slăbirea influentei familiei şi creşterea influentei colegilor, antujarului în alegerea alimentaţiei. Schimbările obiceiurilor alimentare la aceste vârste pot fi asociate cu nevoia de exprimare a libertăţii, de controlul părinţilor şi de construire a propriei personalităţi. Aceste accese de independenţă se pot manifestă printr-un consum exagerat de alimente în afară căminului părintesc sau la şcoală, care de cele mai multe ori sunt formate din gustări de tip fâşt-food. Nu trebuie exclus nici faptul că adolescenţii sunt puternic influenţate de excesivă publicitate desfăşurată de activităţile de marketing care sunt adresate tocmai acestei categorii de vârsta. O altă influenţa ce se exercita asupra obiceiurilor alimentare este determinată de „presiune culturală” care în ţările bogate urmarese aşa zisă „cultura a corpului ideal”, iar în ţările sărace acest ideal este asociat de multe ori cu aspectul supraponderal sau obez al celor cu stare. Această dorinţa de a fi subţire şi stigmatizarea obezităţii la o categorie şi contrariul la cealaltă categorie, poate să aibă efecte semnificative asupra imaginii corporale, a aprecierii sau subaprecierii propriei persoane. Obiceiurile alimentare şi alimentele preferate pot compromite conţinutul raţiei alimentare în perioadă adolescenţei. În acest sens adolescenţii pot reduce consumul de vegetale şi fructe proaspete, care asigură necesarul de vitamine şi minerale substanţe (principii alimentare) care conţin o sursă importantă de glucide şi suport energetic. Un consum abundent şi regulat de fructe şi legume poate reduce riscul dezvoltării bolilor cronice degenerative. Consumul băuturilor răcoritoare, fabricate din siropuri au conţinut crescut de zahăr sau glucoză, al dulciurilor ce conţin multe calorii, compromit aportul celorlalte principii nutritive, dezechilibrează alimentaţia şi o îndepărtează de recomandările dietetice actuale. Acest fel de băuturi cu conţinut mare de dulciuri rafinate sunt legate semnificativ de creşterea prevalentei obezităţii. Măsurarea obiceiurilor alimentare în rândul copiilor şi tinerilor/adolescenţilor este dificilă mai ales când investigaţiile se adresează unor medii culturale diferite. Se folosesc 101
Page 1 and 2:
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE C
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50: ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE C
Page 99: ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE C
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179:
show all

lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?