lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

Recommendations

Info

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU angajării în unele comportamente şi în reducerea sau producerea factorilor de stress. Stresul determină unele persoane să se angajeze în comportamente neadecvate pentru depăşirea situaţiei pe termen lung. în acest mod, fumatul, consumul exagerat de cafea, consumul de droguri sau consumul de alcool reprezintă doar o rezolvare de moment, care se complica de cele mai multe ori cu instalarea dependentei de care de cele mai multe ori respectivii adolescenţi/adolescente nu mai pot scăpa. De multe ori se asociază şi o creştere a consumului acestor substanţe cu efecte dezastruoase asupra sănătăţii lor. Mortalitatea, morbiditatea şi invaliditatea sunt scăzute la populaţia avantajată din punct de vedere economic de sute de ani. Cercetările au arătat că în determinarea stării de sănătate calitatea legăturilor sociale şi mărimea sprijinului social au un rol primordial. Aceste legături se manifestea la nivelul populaţional prin modelul coeziunii sociale şi a capitalului social. Examinând relaţiile sociale de la începutul copilăriei şi/sau adolescenţei s-a demonstrat ulterior importantă unor legături profunde, pline de semnificaţie şi dragoste şi chiar afectivitate umană asupra relaţiilor intime. Indivizii adolescenţi cu modele relaţionale pozitive (relaţii pozitive cu părinţii în copilărie, relaţii bune între soţi la adulţi) sunt supuşi mai puţin la o încărcătură alostatica mare comparativ cu cei care au modele relaţional negative. De semenea forţă relaţiilor pare să ofere o protecţie împotriva adversarilor şi adversităţilor economice cumulate dar nu poate îmbunătăţi întotdeauna starea de sănătate a persoanei respective. Conflictele sociale au demonstrat o creştere a superficialităţii la diferite infecţii. Izolarea socială şi însingurarea sunt asociate cu schimbări fiziologice ale presiunii arteriale, catecolaminelor, aspecte celulare şi aspecte umorale ale funcţiilor umane. Reţeaua socială este plasa relaţiilor sociale cu durată şi finalitatea ei caracteristică. Dovezi epidemiologice conştiente sprijină faptul că legăturile sociale, în special contactele sociale intime şi sprijinul emoţional pe care îl poartă cu ele promovează o supravieţuire mai mare şi un prornostic mai bun după infarct miocardic, sau diferite bolicardiovasculare grave. în general reţeaua socială este legată mai strâns de mortalitate decât de incidentă şi debutul bolilor respectiv al îmbolnăvirilor. Intervenţiile trebuie să ţină seamă de faptul că popualtia trăieşte intr-un sistem economic, politic şi social care îşi croieşte comportamentul şi accesul la resursele de care are nevoie pentru menţinerea unei bune stări de sănătate. 128
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU Medicul şcolar trebuie să ţină seamă de caracteristicile familiale, ecologice şi socio-culturale ale elevilor şi/sau adolescenţilor precum şi de interatiunile acestora pentru controlul stării lor de sănătate. Două din studiile privind comportamentele care au un risc pentru sănătate şi s-au impus în ultimii ani au debutat în Europa în perioadă anilor 1983 – 1984 şi altul în anul 1990 în Statele Unite ale Americii. Studiul European care se face sub egidă BIROULUI REGIONAL PENTRU EUROPA AL OMS şi se afla la a VI – a etapă, a pornit cu eşantioane naţionale în cinci ţări şi a ajuns la etapă a VI – a la 35 de ţări participante. ROMÂNIA NU A PARTICIPAT LA ACEST STUDIU EFECTUAT! În anul 2000 „PROGRAMUL NAŢIONAL NR. 10” întroduce „Studiul Comportamentelor de risc la elevi” folosind chestionarul elaborat de CDC ATLANTA PENTRU STUDIUL DIN SUA. Acest studiu efectuat de americani la elevii de gimnaziu şi liceu din doi în doi ani începând cu anul 1990 a folosit chestionare „YOUTH RISK BEHAVIOR SURVEY” şi chestionare „YOUTH RISK BEHAVIOR SEVERITY”. Ultima etapă de evaluare a comportamentelor cu risc pentru sănătate la elevii şi/sau adolescenţii atât din SUA dar şi din ROMÂNIA a fost efectuat în anul 2003. În prezent implicarea ROMÂNIA în mişcarea internaţională de control a comportamentelor cu risc pentru sănătatea realizată prin acţiunile legate de negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, având toate drepturile ce se cuvin (pe aspecte de sănătate). În acest fel începând cu anul 2003 ROMÂNIA a fost inclusă în grupul de ţări în care se va realiza „GLOBAL YOUTH TOBACCO SURVEY” cu asistenta şi sprijin din partea OMS şi CDC folosind testele de evaluare YRBSS. 6.1 FUMATUL Din cei 215 milioane de fumători din Europa, 130 de milioane sunt bărbaţi. Numărul anual de decese atribuite fumatului este estimat la 1,2 milioane de decese (adică 19% din totalul deceselor). Din aceste decese 700 000 se produc în ţările din Europa Centrală şi de Răsărit şi în statele desprinse din fostă URSS. O anchetă efectuată în 25 de ţări europene care acoperă 60% din populaţia regiunii, media fumătorilor de sex masculin este de 34% în ţările din Vestul Europei şi 47% în ţările din Est. 129
Page 1 and 2:
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE C
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78: ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE C
Page 127: ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE C
Page 179:
show all

lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?