lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
Consider că toate aceste studii sunt o veritabilă chemare la renunţarea la acest obicei
şi acceptarea unui ajutor prompt şi profesionist pentru a fi sigur că el se şi întâmpla.
Programele şcolare destinate combaterii fumatului şi a efectelor lui, trebuie să
încurajeze elevii să nu experimenteze folosirea tutunului sub orice formă. Pentru cei care au
încercat deja să fumeze sau au mestecat sau prizat tutun, sau pentru cei care sunt fumători
obişnuiţi, programele trebuie să urmărească încurajarea stopării imediate a consumului sub
orice formă iar cei care nu pot trebuie ajutaţi, prin metode terapeutice la fel că în cazul altor
droguri.
Includerea în PROGRAMUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ NR. 1 a supraveghereii
comportamentelor cu risc pentru sănătate folosind YRBS (YOUTH RISK BEHAVIOR
SURVEY conceput de CDC) urmăreşte comportamentul specific faţa de consumul de tutun
prin seturi de chestionare/întrebări care pot stă la baza fundamentării şi evaluării programelor
de intervenţie pentru modificarea comportamentului cu risc pentru sănătatea elevilor nu numai
din Judeţul Braşov ci din întreaga ţară.
Fumatul este singură cauza importantă de mortalitate prematură care se dezvolta la
nivel mondial. Estimarea impactului fumatului asupra stării de sănătate în sud-estul Europei
este îngreunat de lipsa datelor corecte. Cu toate acestea se apreciază că în anul 1995 la
bărbaţii de 35-69 de ani din România şi Bulgăria şi intr-o oarecare măsură în fostă Iugoslavie,
circa o treime din decese poate fi atribuită fumatului.
Evaluarea corectă a consumului de tutun este împiedicată şi de nivelul înalt al
contrabandei cu ţigări. Cu toate acestea se apreciază că în acesta zona geografică consumul de
ţigări pe cap de locuitor era mai mare decât în Uniunea Europeană cu aproximativ 35,2% în
anul 1999. Studiile efectuate privind fumatul la tineri arăta un nivel al fumatului similar cu cel
din cadrul Uniunii Europene.
Tendinţele de evoluţie ale acestui comportament la tineri arăta o creştere anumarului
de fumători (mai ales adolescenţi) în Croatia la ambele sexe.
Statisticile disponibile, combinate cu schimbările produse în industria tutunului,
sugerează că impactul asupra sănătăţii produs de fumat în această zona vor continuă să se
înrăutăţească în anii care vor veni şi că tutunul va constitui o ameninţare majoră pentru
sănătate dacă nu se iau măsuri pentru controlul consumului, mai ales la nivelul adolescenţilor.
137