lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
Internaţional al mâncării sănătoase, evitării băuturilor răcoritoare carbogazoase cu un conţinut
ridicat în aditivi/conservanţi alimentări, reducerii şi evitării alimentăţiei hipercalorice,
hiperlipemiante, excesului de glucide, consumul de dulcuri rafinate. În felul acesta se încarcă
implementarea şi promovarea unei strategii împotriva excesului ponderal, boli de obezitate,
precum şi a bolilor colaterale apărute din cauza unor diete total nesănătoase. Multe structuri
internăţionale din diferite domenii de activitate cer insistent interzicerea reclamelor de radio,
TV, presei promovarea tuturor alimentelor nesănătoase. Tot aceste instituţîi mai solicită că
marketingului alimentar de tip fâşt-food, alimentăţia „la minut” să nu mai fie promovate prin
orice mijloc de comunicare. Specialişţii şi experţii care fac studii legate de obezitate cer cu
vehemenţă o totală interzicere a promovării, comercializării şi distribuirii acestor tipuri de
alimente în şcoli. Alimentăţia dezechilibrată există sub diverse forme în toată lumea,
indiferent de dezvoltarea economică a statului respectiv. Acest lucru se manifestă atât printr-o
alimentăţie redusă, exprimate de cele mai multe ori în consumuri insuficiente de produse
alimentare necesare pentru satisfacerea nevoilor energetice sau apetitului nutritiv-biologic al
organismului ceea ce duce la o gestionare proastă a sănătăţîi adolescentului (viitorului adult),
printr-o alimentăţie excesivă, total îraţională şi neadecvată din punct de vedere al consumului
energetic-necesar caloric. Atât la nivelul tarilor sărace, cât şi la nivelul tarilor bogate se pune
din ce în ce mai pregnant problemă cuantumului aporturilor energetice şi biologice în
regimurile nutriţionale mai ales pentru copii şi adolescenţi dar fără a exclude din observaţie şi
persoanele adulte.
Pentru că măsurile pentru asigurarea sănătăţii şi promovarea unui stil de viaţa
sănătos să dea rezultate maxime, se impune o cunoaştere profundă a „obiceiurilor alimentare
nesănătoase” şi posibilităţilor de influenţare, organizare şi dirijare a organismului prin
intermediul unei alimentaţii echilibrate. Schimburile care au generat situaţii de foamete,
supraalimentaţie şi aportul necorespunzător de microelemente au fost de cele mai multe ori
corelate cu modificările obiceiurilor alimentare, pe măsură ce alimentaţia tradiţională este
înlocuită din ce în ce mai mult cu alternative alimentare mai puţin hrănitoare cum ar fi
înlocuirea obişnuitei şi vechii practici a hrănii bebeluşilor prin alimentarea la sân cu aşa-zisele
alternative „moderne”, creşterea semnificativă a consumului de sare, grăsimi, zahăr, cafea,
alcool faţa de nivelurile anterioare, reducerea consumului de glucide complexe şi a cerealelor
intergrate în favoarea cerealelor prelucrate, globalizarea şi promovarea culturii/alimentaţiei de
tip fast-food dincolo de graniţele ţărilor industrializate.
162