lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
Să propună o alimentăţie sănătoasă şi diversificată este, deci, responsabilitatea
părinţilor, dar copilul trebuie să înveţe să aleagă când poate mânca şi ce trebuie să mănânce.
Regimul alimentar poate fi definit că o modificare intenţionată şi, frecvent,
temporară, a obiceiurilor alimentare în scopul pierderii în greutate.
Preocupările cu privire la greutate şi siluetă sunt extrem de curente în timpul
adolescenţei. Chiar dacă sunt expuşi la riscurile reale ale obezităţîi şi ale unei rele alimentăţîi,
tinerii sunt preocupăţi de idealurile de frumuseţe ale unei siluete slabe, irealiste, vehiculate de
media. Din păcâte, această foarte mare importanţă acordată slăbirii este interpretată de
adolescenţi că fiind echivalentă cu frumuseţea, succesul şi sănătatea. Datorită media,
adolescenţîi descoperă şi diferitele modalităţi de a pierde din greutate pentru a atinge acest
ideal de slăbire. Sursele de înformaţie oferite despre sănăţâţe şi nutriţie sunt adesea dubioase
şi puţîn valabile, motivate mai puţîn de către datele ştiinţifice cât de tendinţele modei şi
interese financiare. Rezultă de aici că numeroşi adolescenţi resimţ presiunea socială de a fi
mai slabi pentru a fi mai sănătoşi şi încearcă să realizeze acest obiectiv prin alegeri
nutriţionale greşiţe sau chiar periculoase.
Comportamentele imputabile regimurilor alimentare pot fi foarte diferite. Pentru unii
dintre adolescenţi acestea pot să se suprapună peste recomandările unei vieţi sănătoase : aport
crescut de fructe, legume şi cereale integrale, efectuarea de exerciţîi fizice. În acelaşi timp,
însă, un procent important de adolescenţi, şi mai ales adolescente, adoptă comportamente
nesănătoase pentru controlul greutăţîi. Astfel, saltul peste mese, regimurile „ şoc” sunt folosite
în mod curent. De asemenea, unii adolescenţi fumează pentru a-şi menţine greutatea.
Regimul la adolescenţi poate avea potenţial negativ asupra sănătăţîi. Carenţe
nutriţionale, în special de fier şi calciu pot fi întâlnite pe termen scurt sau lung. La copiii şi
adolescenţîi aflaţi în plină creştere o scădere chiar marginală a aportului energetic se poate
asocia cu o decelerare a creşterii. De asemenea, o alimentăţie dezordonată, chiar în absenţa
unei pierderi substanţiale în greutate se poate asocia cu cicluri menstruale neregulate.
Consecinţele psihice pe termen scurt şi lung ale restricţiiolr alimentare sunt în mare
parte necunoscute ; se pot bănui însă neatenţia, iritabilitatea, tendinţa de a mânca prea mult.
Aceste simptome pot avea repercursiuni la adolescenţîi imaturi care trăiesc un proces rapid de
dezvoltare socială şi psihologică.
126