lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
angajării în unele comportamente şi în reducerea sau producerea factorilor de stress. Stresul
determină unele persoane să se angajeze în comportamente neadecvate pentru depăşirea
situaţiei pe termen lung. în acest mod, fumatul, consumul exagerat de cafea, consumul de
droguri sau consumul de alcool reprezintă doar o rezolvare de moment, care se complica de
cele mai multe ori cu instalarea dependentei de care de cele mai multe ori respectivii
adolescenţi/adolescente nu mai pot scăpa. De multe ori se asociază şi o creştere a consumului
acestor substanţe cu efecte dezastruoase asupra sănătăţii lor.
Mortalitatea, morbiditatea şi invaliditatea sunt scăzute la populaţia avantajată din
punct de vedere economic de sute de ani.
Cercetările au arătat că în determinarea stării de sănătate calitatea legăturilor sociale
şi mărimea sprijinului social au un rol primordial. Aceste legături se manifestea la nivelul
populaţional prin modelul coeziunii sociale şi a capitalului social. Examinând relaţiile sociale
de la începutul copilăriei şi/sau adolescenţei s-a demonstrat ulterior importantă unor legături
profunde, pline de semnificaţie şi dragoste şi chiar afectivitate umană asupra relaţiilor intime.
Indivizii adolescenţi cu modele relaţionale pozitive (relaţii pozitive cu părinţii în copilărie,
relaţii bune între soţi la adulţi) sunt supuşi mai puţin la o încărcătură alostatica mare
comparativ cu cei care au modele relaţional negative.
De semenea forţă relaţiilor pare să ofere o protecţie împotriva adversarilor şi
adversităţilor economice cumulate dar nu poate îmbunătăţi întotdeauna starea de sănătate a
persoanei respective. Conflictele sociale au demonstrat o creştere a superficialităţii la diferite
infecţii. Izolarea socială şi însingurarea sunt asociate cu schimbări fiziologice ale presiunii
arteriale, catecolaminelor, aspecte celulare şi aspecte umorale ale funcţiilor umane.
Reţeaua socială este plasa relaţiilor sociale cu durată şi finalitatea ei caracteristică.
Dovezi epidemiologice conştiente sprijină faptul că legăturile sociale, în special contactele
sociale intime şi sprijinul emoţional pe care îl poartă cu ele promovează o supravieţuire mai
mare şi un prornostic mai bun după infarct miocardic, sau diferite bolicardiovasculare grave.
în general reţeaua socială este legată mai strâns de mortalitate decât de incidentă şi debutul
bolilor respectiv al îmbolnăvirilor.
Intervenţiile trebuie să ţină seamă de faptul că popualtia trăieşte intr-un sistem
economic, politic şi social care îşi croieşte comportamentul şi accesul la resursele de care are
nevoie pentru menţinerea unei bune stări de sănătate.
128