lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
4. ETICĂ MEDICALĂ PEDIATRICĂ
Din punct de vedere al eticii medicale, deciziile pediatrului trebuie să ţină seamă,
obligatoriu de cadrul deontologic şi legislaţia ţării respective. în practică pediatră, pot apărea
adeseori situaţii dificile, neplăcute, ivite în urmă divergentei dintre decizia părinţilor şi cea a
medicilor pediatrii/medicilor şcolari cu privire la diagnosticul şi tratamentul bolii
copilului/adolescentului.
În practică pediatrică aceste divergente, uneori adevărate dispute, apar mai frecvent
la copiii cu boli grave cardiovasculare, boli canceroase, tuberculoze, insuficientă renală
cronică, cardiopatii congenitale, boli endocrine.
De exemplu la copii cu boli canceroase, unii părinţi refuză tratamentul corect,
documentat ştiinţific, sau refuză anumite procedee medicale, care sunt absolut strict necesare
disgnosticului, stadiului evolutiv al bolii neoplazice sau aplicării tratamentului (de exemplu
mielogramă, puncţii, biopsii, chimioterapie, radioterapie).
Refuzul părinţilor se explica prin mai mulţi factori:
1) Ignorantă sau dezinteresul părinţilor;
2) Convingeri religioase a unor secte cum ar fi de exemplu „MARTORII LUI
IEHOVA” sau a celor din „ŞTIINŢĂ CREŞTINĂ”’
3) În unele cazuri întâlnim părinţi care sunt dezorientaţi şi ademeniţi de o serie de
„vraci”, „vindecători”, „tămăduitori” care asigură vindecarea copilului şi/sau
adolescentului cu metodele lor terapeutice (descântece, ritualuri, ierburi etc.);
4) Alte situaţii le întâlnim când după începerea unui tratament corect, conform
principiilor ştiinţifice actuale (de exemplu în cazul leucemiilor), după obţinerea
remisiei, părinţii părăsesc clinica şi se adresează acestor şarlatani; fenomenul
este unul general valabil şi este semnalat în toate ţările globului.
În ultimele decenii literatura medicală şi nemedicala, consacrate problemelor de
etică în medicină şi mai ales în medicină pediatrică şi în care sunt implicaţi medici, jurişti,
teologi, asistenţi sociali, sociologi, organe ale statului din diferite domenii, mass-media etc,
dezbăt toate aceste probleme şi căuta să demonstreze rolul important al justiţiei în luare unor
decizii în cazul dilemelor etice ale practicilor medicale pediatrice.
Refuzul părinţilor de a acceptă un tratament vital pentru copil sau a unor investigaţii
reprezintă una dintre cele mai dificile, serioase şi neplăcute dileme de etică medicală pentru
medicul pediatru, pentru medicul de medicină şcolară.
96