lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
nutriţie generală mai bună, comparativ cu cei care consumă doar două mese pe zi cu sau fără
gustare care au o dietă mai densă în trofine.
Factorii economico-sociali influenţează în mod special aportul alimentar în special
în perioadă critică a adolescenţei. Obiceiurile alimentare ale adolescenţilor reflecta vizibil
slăbirea influentei familiei şi creşterea influentei colegilor, antujarului în alegerea
alimentaţiei.
Schimbările obiceiurilor alimentare la aceste vârste pot fi asociate cu nevoia de
exprimare a libertăţii, de controlul părinţilor şi de construire a propriei personalităţi. Aceste
accese de independenţă se pot manifestă printr-un consum exagerat de alimente în afară
căminului părintesc sau la şcoală, care de cele mai multe ori sunt formate din gustări de tip
fâşt-food. Nu trebuie exclus nici faptul că adolescenţii sunt puternic influenţate de excesivă
publicitate desfăşurată de activităţile de marketing care sunt adresate tocmai acestei categorii
de vârsta.
O altă influenţa ce se exercita asupra obiceiurilor alimentare este determinată de
„presiune culturală” care în ţările bogate urmarese aşa zisă „cultura a corpului ideal”, iar
în ţările sărace acest ideal este asociat de multe ori cu aspectul supraponderal sau obez al celor
cu stare. Această dorinţa de a fi subţire şi stigmatizarea obezităţii la o categorie şi contrariul la
cealaltă categorie, poate să aibă efecte semnificative asupra imaginii corporale, a aprecierii
sau subaprecierii propriei persoane.
Obiceiurile alimentare şi alimentele preferate pot compromite conţinutul raţiei
alimentare în perioadă adolescenţei.
În acest sens adolescenţii pot reduce consumul de vegetale şi fructe proaspete, care
asigură necesarul de vitamine şi minerale substanţe (principii alimentare) care conţin o sursă
importantă de glucide şi suport energetic. Un consum abundent şi regulat de fructe şi legume
poate reduce riscul dezvoltării bolilor cronice degenerative.
Consumul băuturilor răcoritoare, fabricate din siropuri au conţinut crescut de zahăr
sau glucoză, al dulciurilor ce conţin multe calorii, compromit aportul celorlalte principii
nutritive, dezechilibrează alimentaţia şi o îndepărtează de recomandările dietetice actuale.
Acest fel de băuturi cu conţinut mare de dulciuri rafinate sunt legate semnificativ de creşterea
prevalentei obezităţii.
Măsurarea obiceiurilor alimentare în rândul copiilor şi tinerilor/adolescenţilor este
dificilă mai ales când investigaţiile se adresează unor medii culturale diferite. Se folosesc
101