lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
Unii părinţi suspectează eventuala utilizare a drogurilor, în cazul adolescenţilor care
prezintă un comportament anormal (negativism, negare, izolare), cu toate că acest
comportament poate fi considerat normal la această vârsta.
Este destul de dificil să se identifice un posibil abuz de toxice şi nu este recomandat
un comportament. Specialiştii recomandă ca în momentul în care există suspiciunea unui
eventual abuz de toxice sau consum exagerat/cronic de alcool în rândul adolescenţilor să se
observe cu atenţie anumite modificări comportamentale caracteristice pentru astfel de situaţii
(modificări de comportament, schimbarea look-ului, alte atitudini faţa de persoanele apropiate
etc.).
6.2.1 CONSUMUL DE BĂUTURI ALCOOLICE
Europa joacă un rol semnificativ în producţia, comercializarea şi consumul băuturilor
alcoolice, dar este şi purtătoarea unei poveri sociale şi economice determinante de acest
fenomen. Consumul actual de alcool este responsabil de circa 10% din povara totală a bolilor ,
creşte riscul cirozei hepatice, al unor cancere, al hipertensiunii arteriale, accidentelor
vasculare cerebrale şi pe cel al malformaţiilor congenitale. în plus el creşte riscul apariţiei
multor probleme sociale cum sunt: dezintegrarea familială, absenteismul şcolar, probleme
financiare, accidente de tot felul, violentă, viol, suicid, crimă. În fiecare an 55 000 de tineri
europeni mor din cauza efectelor abuzului de alcool. Unul din patru decese la bărbaţii între 15
– 29 de ani are legătură cu consumul de alcool. Consumul de alcool şi în special intoxicaţia
alcoolică acută pare să explice diferenţa considerabilă existentă între mortalitatea observată
între partea de vest şi partea de est a regiunii europene şi cea existenţă între diferitele sexe.
Costurile sociale, asigurările, bunăstarea, serviciile de sănătate, impunerea
prevederilor legale şi penale asociate cu consumul de alcool, precum şi costurile rezultate de
pierderile de producţie formează un cost societal ce reprezintă un procent de 1 – 3% din PIB.
Peste 90% din ţările din Regiunea Europeană a OMS au un consum anual pe
persoană mai mare de doi litri de alcool, nivel considerat a fi asociat cu cea mai mică
mortalitate medie, dar este cel mai mare consum din lume, pentru că media care ajungea la 7,3
litri de alcool pur pe persoană în anul 1998 oscilează între 0,9 şi 13,3 litri/persoană.
144