lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
s-au definit criteriile când folosirea acestor substanţe psihoactive constituie o afecţiune
medicală, dar fără a neglijă şi omite şi aspectul moral al problemei.
Deprivarea de substanţe psihotrope produce un sindrom specific ce se dezvolta că
urmare a încetării sau reducerii administrării dozei regulate de substanţă psihoactiva. Au fost
specificate şi alte tulburări de genul tulburărilor de afectivitate, gândire, cunoaştere, somn,
funcţii intelectuale, performante şcolare, alterări ale funcţiilor sexuale asociate cu consumul
de substanţe psihoactive (că de exemplu anxietatea indusă de droguri, depresia de diferite
grade sau psihoză).
Din nefericire acest „flagel alb” (consum de droguri) este intr-o extindere alarmantă
la nivelul întregii ţări şi se pare că legislaţia în vigoare este încă pe alocuri permisivă pentru a
nu se aplică drastic măsuri dure de prevenire a traficului şi consumului de droguri mai ales
dacă persoana este minoră.
STATISTICI CONSUM DROGURI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV
Nu dispunem de date privind situăţia la nivel naţional, dar investigăţîi efectuate în
diferite judeţe şi în capitală publicate în mass-media arătă cifre îngrijorătoare.
Analiza datelor la elevii de liceu din mediul rural în trei localităţi din judeţul Braşov
(Bran, Feldioara şi Prejmer) au scos în evidenţă modul în care a evoluat şi evoluează
adresarea la acest tip de comportament cu implicăţîi foarte grave asupra stării de sănăţâţe a
tinerilor de astăzi şi a adulţilor de mâine. Prima constatare estea aceea că atacul
distribuitorilor de droguri a devenit mai puternic în prezent şi se adresează vârstelor mici.
Deşi 99% din elevii din localitatea Bran de exemplu nu au încercat încă un drog, iar la
Feldioara după declarăţia lor nici unul, în localitatea Prejmer situăţia este apropiată de
declarăţiile elevilor din municipiul Braşov (95% în Braşov, respectiv 93% în Prejmer). Deşi
acest fenomen al creşterii cu vârsta nu este surprinzător, constatăm o egalizare a proporţiei
celor care au încercat un drog pentru prima dată la elevii din clasa a IX a din cele două medii
de reşedinţă şi în ambele cauzuri există elevi care declară că au încercat un drog înainte de a
împlini vârsta de 9 ani. Această echivalează cu extinderea sau pătrunderea distribuitorilor şi în
mediul rural care până acum părea exclusă pentru vârstele mici.
Elevii din clasa a IX a au cunoșţințe în ceea ce înseamnă consumul de droguri și de
faptul că au pătruns în aceste localităţi acum 5 (cinci) ani, adică în 1995. o analiză a vârstei la
care au încercat drogurile pentru prima dată, pe clase de şcolarizare, ne arătă că cei din clasa a
157