lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

Recommendations

Info

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU Nu trebuie omise nici dezvoltarea sexuală a adolescentului, precum și educația sexuală. (Gheorghe – Eugeniu Bucur – “Educația pentru sănătate în familie și școală”, Ed. Fiat Lux, 2007, pag. 31-33) 1.2 PROBLEME ALE SĂNĂTĂȚII GENERATE DE ACȚIUNEA ACESTOR FACTORI A. COMPORTAMENTUL ALIMENTAR Activitatea de educație sanitară desfășurată de instituțiile medicale în general, și prin cabinetele medicale școlare în special mai ales după 1989 (prin personalul medico- sanitar) sau prin mijloacele de informare în masă: radioul, televiziunea, presa, urmărește să ridice nivelul de cunoștințe al populației, implicit al adolescenților în domeniul sănătății. În mod cu totul deosebit, anumite forme și metode de educație sanitară se adresează părinților în general și mamelor în special în scopul de a-i familiariza pe adolescenți cu semnele și simptomele care pot traduce o tulburare ivită în starea de sănătate a adolescentului. În acest sens, nenumărate mijloace de informare și inițiere stau la dispoziția celor dispuși să învețe unele noțiuni elementare despre starea de sănătate și de boală a organismului adolescentului, sau a viitorului adult. Recunoașterea la timp și, dacă este posibil și cu exactitate a unor stări de boala ajută familia și școala să-i acorde adolescentului primele măsuri de ajutor până la intervenția personalului autorizat în acest scop (medic sau asistent medical). Ori de câte ori, din multiple și diverse motive, se modifică echilibrul dintre diversele funcții ale organismului sau dintre organism și mediul în care trăiește, apar alterări ale stării de sănătate, traduse prin îmbolnăviri ale aparatelor și sistemelor cu funcții vitale ca de exemplu: aparatul respirator, aparatul circulator, aparatul renal, aparatul reproducător, sistemul nervos, sistemul endocrin, sau ale celor cu rol auxiliar în biologia organismului (sistemul osos, sistemul muscular, ganglioni, tegumente, mucoase). Adolescentul mai mult decât adultul, nu poate fi separat de mediul social și fizic în care-și duce viața și-și desfășoară activitatea de zi cu zi, multe din îmbolnăvirile adolescentului reprezintă expresia reațiilor organismului său față de unele din noxele biologice, chimice, fizice și chiar sociale ale mediului în care trăiește. Starea de sănătate a copilului/adolescentului poate fi uneori numai aparentă, deoarece unele boli evoluează o vreme fără simptome supărătoare (pentru el) sau evocatoare ale unei stări de boală (pentru 28
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU familia sa), în astfel de cazuri, observația fină și permanentă a părinților, competența medicului, precum și mijloacele moderne de investigație de laborator pot să depisteze boala și cauzele care au generat acea stare de boală. Spre deosebire de aspectul particular al acestor cazuri, majoritatea îmbolnăvirilor la adolescenți sunt precedate sau însoțite de numeroase și importante semene sau simptome de boală. Deși unele pot trece neobservate de părinți, cele mai multe pot fi sesizate, dacă nivelul lor de cultura sanitară este cât de cât satisfăcator. În acest sens putem atrage atenția unei deosebit de importante observații și anume aceea că aceleași simptome pot apărea într-o sumedenie de boli din patologia adolescentului. Febra, guturaiul, durerile de cap etc. având un caracter izolat nu pot preciza diagnosticul pentru o posibilă îmbolnăvire a adolescentului. (Octavian Popescu – “Copilul sănătos și copilul bolnav”, Ed. Fiat Lux, 2007, pag. 29-30) Dacă în primii ani de viață alimentația este controlată de părinți sau de persoanele care îngrijesc copiii în adolescență, când nevoile fiziologice necesare nutriției cresc și consumul alimentelor cu valoare ridicată este important ca acest control să fie “preluat de consumator” în cea mai mare măsură. OMS recunoaște de foarte multe ori că acești copii și adolescenții care își însușesc obiceiuri alimentare sănătoase în prima fază a copilăriei și le păstrează în cea mai mare măsură și la maturitate au un risc mai scăzut de a face boli cornice, cum sunt bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul de tip II, osteoporoza, probleme cu afectare renala etc. Un regim echilibrat în anii copilăriei și adolescenței pare să reducă riscul problemelor de sănătate, cu evoluție imediată cum ar fi de exemplu: cariile dentare, anemiile de orice fel, întârzierea constituțională a creșterii, supragreutatea, obezitatea, bolile de metabolism și nutriție. Obiceiurile alimentare sunt foarte importante. De exemplu cei care nu mănâncă dimineața, obosesc mai repede către prânz și aceasta interferează cu capacitatea de învățare și cunoaștere într-o masura mai mare decât cei care se alimentează corect respectând un program orar de trei mese pe zi pe cât posibil cu respectarea orelor când se iau mesele (micul dejun, prânzul, cina). Studiile făcute la adolescenți au arătat că aceștia mănâncă mai multe gustări bogate în grăsimi și sărace în fibre alimentare în restul zilei. În plus cei care mănâncă dimineața, în special cei care mănâncă cerereale fortifiante au o stare de nutritive mai bună, decât cei care consumă doar două mese pe zi cu sau fără gustare care au o dieta mai densa în trofine. Factorii sociali influențează în mod special aportul alimentar în special în perioada adolescenței. Obiceiurile alimentare ale adolescenților reflectă slăbirea influenței familiei și 29
Page 1 and 2: ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE C
Page 27: ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE C
Page 79 and 80:
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE C
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179:
show all

lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?