lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
Evaluarea satisfacţiei adolescenţilor permite medicului de medicină şcolară cu
pregătire de medic generalist să investigheze nivelul până la care serviciile lui se întâlnesc cu
dorinţele sau aşteptările pacientului (în cazul de faţa adolescentul din diferitele unităţi de
învăţământ).
Toate aceste lucruri ar trebui să-l ajute pe medicul şcolar/medicul generalist să-şi
îmbunătăţească calitatea serviciilor medicale prestate la nivelul cabinetului de medicină
şcolară. (Petru Armean – „Managementul Calităţii Serviciilor de Sănătate”, Editura CNI
CORESI, Bucuresti, 2007, pag. 40, 46, 60, 62, 73)
Necesitatea educaţiei pentru sănătate în rândul elevilor este impusă, înainte de toate,
de finalitatile acesteia. Este vorba atât de obiectivele generale cât şi de cele specifice urmărite
de educaţia pentru sănătate în familie, comunitate şi în şcoală.
La populaţia adolescenţă de vârsta şcolară, conţinuturile educaţiei pentru sănătate s-
au structurat în strânsă legătură cu educaţia fizica, cu diverse discipline care se predau în
învăţământul preuniversitar (anatomie şi fiziologie, igienă şcolară, cunoştinţe despre natură,
orele de dirigenţie), cu activităţile tehnico-practice şi cu unele activităţi extraşcolare, care
presupun antrenarea elevilor în acţiuni şi cursuri sanitare, de prim ajutor, precum şi în
respectarea unor reguli de igienă personală sau colectivă.
larg de activitate.
Adolescenţii trebuie permanent antrenaţi şi mobilizaţi în diferite activităţi cu spectru
Procesul de maturizare congruent adolescenţei presupune raportarea la modele
sociale clare. Absenţa unor modele clare este un adevăr verificat şi generează conflicte,
rezistente, conversiune.
Adolescenţii sunt pe de o parte estrapunitivi şi refuză normele impuse, iar pe de altă
parte apelează la superstiţii, talismane, mituri, prevestiri, pentru a explica evenimentele prin
care trec şi pentru a depăşi toate aceste situaţii dificile, inclusiv cele legate de sferă medicală
şi starea lor de sănătate.
Aşadar trecerea de la copilărie la vârsta adultă sau adolescenţă presupune
raportarea de modele culturale.
În societatea românească, aflată în permanentă schimbare acestea sunt ele înşele în
construcţie, ceea ce justifică evoluţia contradictorie, predominant agresivă, rebelă, puţin
socializată şi cu tendinţe nevrotice (nevoia de protecţie versus refuzul ei) a adolescenţilor.(Dr.
Leoveanu T. Ionut–Horia – Medic Medicină Şcolară / Medicină Generală, Iunie 2009)
83