lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
Pe de altă parte cel mai eficient şi economicos mod de îmbunătăţire a stării de
sănăţâţe este promovarea unor comportamente de viaţă sanogene.
Pentru a-şi atinge obiectivele promovarea sănătăţîi nu trebuie să se facă în mod
haotic, la întâmplare, ci prin structuri şi metode bine organizate, care acţionează ţintit asupra
unor probleme constatate prin evaluări obiective.
Obezitatea – definită că un exces de masă grasă – este o boală cronică de nutriţie,
multifactorială, produsă prin interacţiunea dintre factori genetici şi de mediu. Ea reprezintă o
problemă majoră de sănăţâţe publică, prevalenţa ei fiind într-o creştere alarmantă în
numeroase ţări.
Obezitatea copilului şi adolescentului se înscrie, la rândul ei, într-o curbă
ascendentă, fiind considerată că “o nouă epidemie”. Acest fapt este legat de modificările
modului de viaţă, de mediul familial, de un nou echilibru între aportul alimentar şi nevoile
energetice, că şi de predispoziţia genetică.
Probabilitatea că un tânăr să rămână obez la vârsta de adult variază între 20-50%
nainte de pubertate şi între 50-70% după pubertate, ceea ce demonstrează faptul că obezitatea
în adolescenţă este un factor predictive pentru obezitatea la vârsta adultă.
Principalul risc al obezităţîi copilului este persistenţa la vârsta de adult, cu
complicaţiile metabolice şi cardiovasculare pe care le presupune.
În acelaşi timp, consecinţele de ordin psiho-social ale supraponderii şi obezităţîi la
copil şi adolescent, nu pot fi neglijate. În spatele unei supraponderi se poate ascunde o ştimă
de sine scăzută şi chiar suferinţă psihică.
Datorită particularităţilor legate de vârstă, modelarea atitudinii corecte făţă de
alimentăţie şi activitatea fizică este dificilă la copilul de vârstă şcolară şi la adolescent.
Influenţa preponderentă a grupului de prieteni este semnificativă chiar şi în
determinarea comportamentului lor alimentar.
În plus, preocuparea făţă de “siluetă” , în special a fetelor, duce la adoptarea de
comportamente nasănătoase pentru controlul greutăţîi corporale.
Cu toate că problemă obezităţîi este dezbătută intens în această perioadă în toate
ţările lumii, prevalenţa obezităţîi în populăţia generală a ţării noastre nu este cunoscută. De
asemenea , nu există studii care să furnizeze date legate de nivelul real al supraponderii şi
obezităţîi la copii şi adolescenţi, deşi este bănuit că există o incidenţă din ce în ce mai mare a
acestora.
124