lucrare pentru obținerea atestatului în ... - Dr.Ioan Mesota

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE CENTRUL UNIVERSITAR SIBIU
PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR UNIVERSTATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU
Adolescenţii care locuiesc în mediul rural percep calitatea vieţii lor că fiind
bună şi foarte bună în proporţie mai mare faţa de cei care locuiesc în mediul urban.
Această este în concordantă cu exigenţele mai crescute cu cât vârsta adolescenţilor
este mai mică, cu atât percepţia calităţii vieţii lor este mai bună, mai eficientă.
În ceea ce priveşte sursele de satisfacţie şi insatisfacţie, factorii critici perturbatori ai
calităţi vieţii la aceşti adolescenţi cu boli cronice, datele culese prin diferite chestionare cum
ar fi cel de tip „PEDS OL”, arăta următoarele lucruri:
a) relaţiile cu părinţii şi frăţii sunt surse de satisfacţie în mai mare măsură pentru
adolescenţii cu boli cronice, probabil că urmare a sentimentului de solidaritate
familială în faţa bolii unui membru al familiei;
b) funcţia socială prin sferă relaţională este sursă principală de insatisfacţie; cel mai
adesea adolescenţii cu boli cronice menţionează că principală sursă de
nemulţumire sentimentul de frustrare, izolare, spitalizări repretate şi
imposibilitatea participării lor la diferitele activităţi distractive din cauza bolii în
sine;
c) altă sursă de disconfort menţionată de aceştia este funcţionalitatea psiho-
emoţională, generată de pierderea stimei de sine, datorată atât bolii în sine şi
supunerii la tratamente repetate, precum şi efectelor secundare ale terapiei folosite
(cum ar fi de exemplu creşterea în greutate, faciesul cuchingoid după terapia cu
cortizon etc);
d) funcţionalitatea şcolară este şi ea sursă importantă de disconfort la adolescenţii
bolnavi, explicabilă probabil prin absenteismul repretat cauzat de evoluţia bolii.
Perceperea calităţii vieţii este bună şi foarte bună la cea mai mare parte din
adolescenţii sănătoşi, în timp ce adolescenţii cu boli cronice percep calitatea vieţii cel mai
adesea că fiind proastă, neadecvată sau neaceptabila.
Factorii critici perturbatori ai calităţii vieţii adolescenţilor sănătoşi sunt în principal
funcţionalitatea socială şi şcolară, în timp ce pentru adolescenţii cu boli cronice sursele de
insatisfacţie sunt reprezentate de funcţionalitatea socială, urmată de cea psiho-emoţională, în
care perturbarea stimei de sine, a imaginii propriului corp ocupă locul primordial.
Evaluarea perceperii calităţii vieţii ar trebui să se facă sistematic, în rândul
adolescenţilor sănătoşi, dar şi în rândul adolescenţilor cu diferite boli cronice, în vederea
identificării factorilor critici perturbatori şi ar putea reprezenta o metodă de modernizare a
80