stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
cu hepatite virale cronice nu a demonstrat o deviere
de la valorile normale.
Impactul patologiilor concomitente diagnosticului
de bază asupra cronicizării procesului inflamator
în ficat s-a dovedit a fi un factor de risc. Prognosticul
este nefavorabil în cazul prezenţei pancreatitei la pacienţii
cu hepatite virale cronice, care s-a determinat
la 67,97±2,91% din totalul acestora. În 33,59±2,95%
cazuri, pe lângă hepatita virală cronică bolnavii aveau
şi colecistită, 25,00±2,70% – hipertensiune arterială,
21,09±2,54% – gastrită, 11,33±1,95% – diabet zaharat
şi 6,64±1,55% – duodenită (fi gura 8).
E necesar de remarcat faptul că evoluţia hepatitelor
virale cronice în mare măsură depinde de modul
de viaţă al pacienţilor. Evaluând gradul de acţiune
a factorilor nocivi asupra morbidităţii, s-a constatat
că aceştia au contribuit la cronicizarea patologiei în
46,0% din cazurile incluse în studiu. Astfel, alcoolul
a cauzat cronicizarea hepatitelor cronice la 25,61%
din bolnavi, fumatul a favorizat cronicizarea procesului
inflamator în 5,15% cazuri, pacienţii care întrebuinţează
alcool şi ţigări au constituit 13,24%. Totodată,
50,0% din pacienţii cu hepatite virale cronice nu au
menţionat vicii dăunătoare.
Concluzii
1. Morbiditatea prin hepatitele virale cronice este
în continuă creştere şi rămâne a fi o problemă prioritară
pentru Republica Moldova;
2. Patologiile menţionate se acutizează mai frecvent
iarna şi primăvara (30,08% şi 34,76%, respectiv),
determinând necesitatea promovării modului sănătos
de viaţă pentru aceşti pacienţi anume în această
perioadă a anului.
3. Hepatitele virale cronice se dezvoltă intens
până la vârsta de 50-59 de ani (cea mai afectată vârstă),
după care evoluează în ciroze hepatice.
4. În majoritatea cazurilor 50,78%, pacienţii cu
hepatite virale au fost depistaţi în faza moderată de
manifestare a procesului infecţios.
5. S-a determinat creşterea activităţii bilirubinei
conjugate, AST, ALT, probei cu timol comparativ cu
valorile normale.
6. Pronosticul evoluţiei hepatitelor virale cronice
este nefavorabil la acţiunea patologiilor concomitente
diagnosticului de bază, factorilor nocivi, inclusiv alcoolul,
fumatul şi asociaţia întrebuinţării alcoolului şi
fumatului de către pacienţi.
Bibliografie
1. Buligescu L., Tratat de hepatogastrologie. Bucureşti,
1999, vol. II, 990 p.
2. Chen C.J., Yang H.I., Su J. et al., REVAL – HBV
Study Group. Risk of hepatocellular carcinoma across a
biological gradient of serum hepatitis B virus DNA level.
JAMA, 2006; 295: 65-73.
99
3. De Franchis R., Hadengue A., Lau G. Et al., EASL
InternationalConsensus conference on Hepatitis B. Sept.,
2002, Geneva. J. Hepat., 2003; 39: 3-25.
4. Ganem D., Prince A.M. Hepatitis B Virus Infection
– Natural Hist Clinical Consequences N.Engl.J.Med.,
2004, N.350, p.1118-1129.
5. Holban T., Hepatitele virale B, C acute, cronice
şi mixte (particularităţi clinice, evolutive, imunologice şi
de tratament). Teza de dr. hab. în med., Chişinău, 2009.
6. Isac M., Iarovoi L. Scobială S., Morbiditatea prin
HVB în Republica Moldova şi măsurile de combatere a ei.
Materialele conferinţei Spitalului Clinic Municipal „Sf.
Arhanghel Mihail”, Chişinău, 2002, p. 86-88.
7. Lok A.S.F., Mcmahon A., Practic Guidelines Comittee.
ASLD Practice Guidelines. Chronic hepatititis B.
Hepatology, 2001; 34 (2): 1225-1241.
8. Paraschiv A., Prisacari V., Constantinova O., Unele
aspecte clinico-epidemiologice şi impactul factorilor de
risc în evoluţia hepatitelor virale cronice. Anale ştiinţifice
ale USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chisinău, 2011; 2: 70-
80.
9. Prisacari V., Paraschiv A., Dinamica morbidităţii
şi unele particularităţi epidemiologice în hepatitele cronice,
ciroze şi cancer hepatic primar în Republica Moldova.
Anale ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău,
2009; 2:14-25.
10. Prisacari V., Paraschiv A., Colţa V., Staicova O.,
Particularităţile epidemiologice şi factorii de risc în hepatite
virale cronice şi ciroze hepatice. Anale ştiinţifice ale
USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2010; 2:16-27.
11. Spânu C., Iarovoi P., Holban T., Cojuhari L., Hepatita
virală B (etiologie, epidemiologie, diagnostic, tratament
şi profi laxie), Chişinău, 2008, p. 199.
12. Spânu C., Iarovoi P., Vrânceanu-Beneş A., Programul
naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi
D în Republica Moldova. Chişinău Academos, 2009 (12):
76-80.
13. Сорисон С.Н., Вирусные гепатиты. Санкт-
Петербург, 1997, 325 с.
Rezumat
În articolul dat este reflectată problema hepatitelor
virale în Republica Moldova, unele particularităţi epidemiologice
şi sunt estimaţi factorii de risc ce favorizează
cronicizarea acestor maladii. Anual în R. Moldova se înregistrează
mai bine de 10.000 de cazuri de hepatite virale,
incidenţa atingând 150 cazuri la 100 000 populaţie. Majoritatea
pacienţilor dezvoltă aceste patologii de la vârsta
tânără până la 50-59 de ani, constituind 36,33±3,01%, iar
după această vârstă creşte morbiditatea prin ciroze hepatice
– 37,74±6,65%. În majoritatea cazurilor (50,78%) bolnavii
cu hepatite virale au fost depistaţi în faza moderată de
manifestare a procesului infecţios. S-a determinat creşterea
activităţii bilirubinei conjugate, AST, ALT, probei cu timol,
comparativ cu valorile normale. Pronosticul evoluţiei hepatitelor
virale cronice este nefavorabil la acţiunea patologiilor
concomitente diagnosticului de bază, factorilor
nocivi, inclusiv alcoolul, fumatul şi asociaţia întrebuinţării
alcoolului şi fumatului de către pacienţi.