stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
2. Tratamentul de urgenţă şi acordarea îngrijirii
medicale corespunzătoare;
3. Transportarea pacientului la spital cu anunţarea
personalului medical;
4. Efectuarea măsurilor rapide de diagnosticare,
urmate de prescrierea tratamentului;
5. Iniţierea tratamentului recuperator cât mai repede
posibil.
Direcţia de cercetare a studiului nostru reprezintă
al V-lea factor din această clasificare. În opinia noastră,
intervenţia timpurie în neurorecuperare reprezintă
unul dintre punctele de bază ce condiţionează
reeducarea activităţilor funcţionale post-AVC, astfel
oferind posibilitatea readaptării pacientului în societate
în timp minim. Analiza literaturii de specialitate
evidenţiază caracterul diferit şi controversat al opiniilor
şi strategiilor de implicare kinetoterapeutică, în
special în perioada acută a procesului patologic. Unii
autori (Onose G., Pădure L., 2008; Bates B., Choi JY.,
Duncan PW., 2005 ş.a.) sunt adepţii intervenţiei implicite
din primele ore ale diagnosticării unui AVC,
considerând-o indispensabilă în procesul recuperării,
obţinerii reuşitei terapeutice evidenţiind prezenţa elementului
important patogenetic de neurocitoprotecţie.
În acelaşi timp, alţii (Marcu V., Dan M., 2007; Belova
А., 2003 ş.a.) neagă afirmaţia anterioară şi susţin că
activitatea kinetoterapeutică poate fi iniţiată doar începând
cu a doua – a patra zi de la debut.
Scopul cercetării a fost elaborarea unui progam
complex de kinetoterapie la pacienţii cu AVC ischemic
şi aprecierea eficacităţii aplicării lui în procesul
de recuperare.
Materiale şi metode
Studiul s-a efectuat pe un eşantion de 52 de pacienţi
internaţi consecutiv în secţia de boli cerebrovasculare
(BCV) a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic
de Medicină de Urgenţă (CNŞPMU) în perioada
2010 – 2011.
Cercetarea a inclus persoane cu diagnosticul de
AVC ischemic în bazinul arterei cerebri-medii, cu
vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani. Lotul a fost divizat
în două grupuri a câte 26 persoane, iar grupurile
au fost împărţite în teri subgrupuri conform nivelului
stării de gravitate. Subgrupurile au fost create prin intermediul
scalei de evaluare NIHSS (tabelul 1).
Tabelul 1
Repartiţia pacienţilor în subgrupuri după scala
NIHSS
Subgrupuri Punctajul NIHSS Nr. de pacienţi
Subgrupul I 16-24 puncte 20
Subgrupul II 8-16 puncte 16
Subgrupul III 1-8 puncte 16
239
Pentru selectarea pacienţilor şi omogenizarea grupurilor,
au fost elaborate criterii stricte de includere şi
excludere în cercetare. Tratamentul kinetic s-a aplicat
diferenţiat, conform unui program standardizat elaborat.
Programul de recuperare aplicat pacienţilor din gupul
experimental de studiu a fost divizat în 5 etape şi a
fost iniţiat imediat ce pacientul s-a internat în secţie.
Etapa I. Restabilirea funcţiilor vitale
– Tratament postural
– Exerciţii de respiraţie
– Mobilizări pasive
– Mobilizări pasivo-active
– Exerciţii autopasive de mobilizare în pat
– Exerciţii active
– Tehnici de facilitare neuro-proprioceptivă
– Exerciţii după metoda ,,Margaret Rood”
– Exerciţii după metoda ,,Brunnstrom”
– Exerciţii după conceptul ,,Bobath”
– Menţinerea şi tonifierea musculară în membrele
intacte
– Tratament psihoterapeutic (suport psihologic)
Etapa II. Restabilirea funcţiei de autoposturare
în decubit
– Tratament postural
– Exerciţii de respiraţie
– Mobilizări pasive
– Mobilizări pasivo-active
– Exerciţii autopasive de mobilizare în pat
– Exerciţii active
– Exerciţii pentru însuşirea tehnicii de rostogolire
– Tehnici de facilitare neuro-proprioceptivă
– Exerciţii după metoda ,,Margaret Rood”
– Exerciţii după metoda ,,Brunnstrom”
– Exerciţii după conceptul ,,Bobath”
– Menţinerea şi tonifierea musculară în membrele
intacte
– Educarea mecanismelor de compensare
Etapa III. Ridicarea la marginea patului
– Tratament postural
– Exerciţii de respiraţie
– Mobilizări pasive
– Mobilizări pasivo-active
– Exerciţii autopasive de mobilizare în pat
– Exerciţii active
– Exerciţii pentru însuşirea tehnicii de ridicare la
marginea patului
– Exerciţii şi tehnici pentru recuperarea echilibrului
şi coordonării
– Exerciţii pentru învăţarea tehnicii de transfer
din pat în fotoliu şi invers
– Tehnici de facilitare neuro-proprioceptivă
– Exerciţii după metoda ,,Margaret Rood”
– Exerciţii după metoda ,, Brunnstrom”