stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
dezvoltarea insuficienţei multiple de organe. Efectul
citotoxic, inhibarea activităţii enzimatice, tulburarerea
transportului transmembranar, inhibarea sintezei
ADN-ului duce la dezvoltarea hepatitei toxice,
la tulburări ale funcţiei de detoxicare şi de sinteză a
proteinelor în ficat [14]. Deficienţele permeabilităţii
peretelui intestinal susţine intoxicarea din cauza penetrării
în sânge a exo- şi endotoxinelor din intestin.
Disfuncţiile tractului gastrointestinal se manifestă
prin reducerea secreţiei glandelor digestive, celulelelor
epiteliale intestinale, activarea florei intestinale
şi, în cele din urmă, prin apariţia dismicrobismului
şi parezei tractului gastrointestinal [17]. Perturbările
microcirculaţiei şi limfodinamicii, creşterea permeabilităţii
membranelor din plămâni se instalează deja
la etapa iniţială a toxemiei prin tulburări restrictive,
iar mai târziu şi obstructive [14, 20].
Gradul de acumulare a MMM în sânge la pacienţii
cu arsuri termice corelează cu severitatea şi semnele
tulburărilor hepatice, a rinichilor şi plămânilor. Intoxicaţia
este mai pronunţată în primele două săptămâni
după traumă, cu maxima în ziua a 5-a – a 10-a de
boală. În perioadele ulterioare, intoxicaţia este susţinută
de eliminarea suplimentară de toxine din plăgile
infectate, intestin etc.
Studierea rolului moleculelor cu masă medie se
foloseşte în practica medicală pe larg pentru estimarea
gravităţii proceselor patologice şi a prognozei
maladiei, pentru a aprecia eficacitatea metodelor de
dezintoxicare extracorporală – hemosorbţia, hemodializa,
plasmafereza. În acelaşi timp, mulţi autori
recunosc că structura moleculelor cu masă medie şi
cauzele modificării concentraţiei acestora în stările
patologice sunt studiate insuficient [22, 25].
În pofida cercetărilor existente, consacrate studiului
moleculelor cu masă moleculară medie, rămâne
necunoscut faptul cum acţionează acestea asupra
agregării celulelor sangvine la etapele clinico-evolutive
ale bolii arşilor.
Scopul studiului a fost stabilirea gradului de intoxicaţie
endogenă prin estimarea în dinamică a concentraţiilor
plasmatice ale peptidelor cu masa moleculară
medie şi a substanţelor necrotice la copiii cu
arsuri termice.
Materiale şi metode
Am luat în studiu 100 de pacienţi cu vârsta cuprinsă
între 0 şi 5 ani, care s-au aflat la tratament în
IMSP SCRC „E. Coţaga”, secţia combustii, în perioada
2010-2011, diagnosticaţi cu boala arşilor (arsură
de gradele II, III, IV, cu suprafaţă mai mare de 15%)
şi care au beneficiat de tehnici individualizate de diagnostic
şi de tratament. Repartiţia pe sexe a fost egală
pentru sexul feminin şi cel masculin.
Nivelul de MMM a fost determinat după metoda
33
N.I. Găbrăilean la cele 6 etape de studiu (internare,
stadiul toxemie, septicotoxemie, pre- şi postoperator
şi la externare). Pentru evaluarea lor cantitativă, s-a
aplicat suma obţinută a extincţiilor cu λ=254 şi λ=282
nm. Rezultatul a fost exprimat în unităţi convenţionale
(Uc) .
Pentru estimarea concentraţiei MMM, s-au utilizat
tuburi de microcentrifugă „Amicon Ultra-4”, „Ultracel-10k”
(Firma „ MILLIPORE”, USA).
Rezultatele cercetării au fost analizate prin metoda
statisticii neparametrice, cu aplicarea criteriului
Mann-Whitny şi a comparaţiilor pare Wilkoxon, cu
ajutorul programului „Statistica 6.0”. Valoarea semnificaţiei
statistice se convine p=0,05.
Rezultatele studiului
Valorile clinico-evolutive ale peptidelor cu masă
moleculară medie (MMM) şi ale substanţelor necrotice
(SN) la copiii în vârstă de 0-5 ani cu arsuri termice
sunt prezentate în tabel.
Grupurile de
pacienţi
Indici
MMM (uc/ml) SN (uc/ml)
Martor
19,8±1,37 2,26±0,20
(100%) (100%)
Internare
26,46±1,65* 2,81±0,20
(134%) (124%)
Toxemie
29,76±0,94***# 3,25±0,16**
(150%) (144%)
Septicotoxemie
26,16±1,00** 0 2,94±0,17*
(132%) (130%)
Preoperator
24,23±1,52 0 2,63±0,24
(122%) (116%)
Postoperator
31,92±3,27** 3,53±0,44*
(161%) (156%)
Externare
26,95±1,63** 5,71±1,29**#∆
(136%) (253%)
Notă: * – diferenţă statistic semnificativă faţă de lotulmartor,
p < 0,05; ** – p < 0,01; *** – p < 0,001.
#
– diferenţă statistic semnificativă faţă de lotul-internare,
p < 0,05; ## – p < 0,01; ### – p < 0,001.
0
– diferenţă statistic semnificativă faţă de lotul-toxemie,
p