stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
149
modificări patologice, însoţite de dereglarea funcţiei
pulmonare respiratorii ce asigură oxigenarea adecvată
a sângelui [3].
Conform programului GINA (Global Initiative
for Asthma 2004), la toţi copiii bolnavi în vârstă de
peste 5 ani este necesară monitorizarea funcţiei pulmonare.
Datele obţinute permit evaluarea maladiei în
dinamică, elaborarea unor programe terapeutice adecvate.
Aprecierea cea mai complexă şi cea mai informativă
a dereglării funcţiei pulmonare este evaluarea
spirografică – înregistrarea volumelor pulmonare şi a
indicilor permeabilităţii bronşice [3, 4, 7].
Materiale şi metode
Ca obiect de studiu au servit elevii claselor primare
din spaţiul urban, din 7 licee, cu analiza simptomelor
respiratorii cronice şi evidenţierea interrelaţiilor
dintre factorii nocivi ai mediului rezidenţial şi starea
de sănătate a elevilor. Investigarea funcţiei respiratorii
s-a efectuat în secţia de diagnostic funcţional a IC-
ŞDOSMC, cu ajutorul spirografului „AUTOSPIRO
MINATO”, Japonia. Au fost analizaţi următorii parametri:
FVC – capacitatea vitală forţată, FEV 1
– fluxul
respirator maxim la 1 secundă, PEF – fluxul expirator
de vârf, MEF 75
– debitul expirator atins când a fost
expulzată din plămâni 75% din capacitatea vitală,
MEF 50
şi – 50% şi 25%, respectiv, din capacitatea
25
vitală. Investigaţiile s-au efectuat dimineaţa, înainte
de a începe tratamentul specific.
În majoritatea cazurilor, condiţiile rezidenţiale se
caracterizează prin temperaturi mai scăzute faţă de
normativele igienice în perioada rece a anului, prezenţa,
în multe cazuri, a umidităţii relative şi a concentraţiei
de CO 2
sporite. Concomitent s-a efectuat
evaluarea igienică a aspectelor constructive şi de exploatare
ale locuinţelor şi sălilor de clasă din licee.
S-au utilizat metode statistice de regresie şi de corelaţie,
care au permis elucidarea interrelaţiilor dintre
factorii mediului de instruire şi de habitat şi indicii
spirografici.
Rezultate şi discuţii
În rezultatul cercetărilor, la toţi copiii din grupul
de studiu a fost înregistrate particularităţi mult mai
nefavorabile ale tuturor indicilor faţă de copiii din
grupul- martor (tabelul 1).
Copiii din grupul de studiu, care sufereau de astm
bronşic, au manifestat o micşorare a capacităţii vitale
forţate, care a constituit 81,9±3,0. Volumul expirator
mobilizat în I secundă a expiraţiei forţate a constituit
la elevii cu astm bronşic 86,7±3,6, fiind cu 0,6% mai
mic decât la copiii ce suferă de bronşită cronică şi cu
4,8% faţă de copiii din grupul martor (P< 0,001).
Concomitent s-a înregistrat o valoare mai mare a
debitului mediu expirator maxim (FEF 25-45
) la copiii
care suferă de bronşită cronică faţă de cei cu astm
bronşic. Această diferenţă este de 2,4%. La copiii
grupului-martor este înregistrată o valoare mai mare
cu 2,1% (P< 0,001) a acestui indice faţă de copiii cu
bronşită ronică.
La copiii cu astm bronşic se determină o diminuare
evidentă a FVC, FEV 1
şi FEF 25-75
faţă de micuţii ce
suferă de bronşită cronică, iar la cei din grupul-martor
aceşti indici sunt în limitele normelor (norma > 80).
În rezultatul investigaţiilor efectuate, s-a evidenţiat
existenţa unor medii de instruire şi de habitat care
pot exercita acţiune negativă sau pozitivă asupra stării
de sănătate a copiilor. Între aceste noţiuni de mediu
şi sănătate a copiilor există o anumită dependenţă,
care a fost determinată prin calculul coeficientului de
corelaţie. Gradul de corelaţie între factorii de risc şi
indicii stării de sănătate a copiilor este prezentat în
tabelul 2.
La evaluarea acţiunii complexului de factori cercetaţi
s-a evidenţiat o influenţă mai semnificativă a lor
asupra indicilor spirografici, atât în bronşita cronică,
cât şi în astmul bronşic.
Analiza datelor din tabelul 2 denotă faptul că cea
mai mare valoare a coeficientului de corelaţie a fost
înregistrat între indicii spirografici (FVC, FEV 1
),
umiditatea relativă a aerului şi concentraţia de CO 2
(r>0,6), atât în bronşita cronică, cât şi în astmul bronşic.
Gradul mediu de corelaţie este înregistrat între
indicii spirografici (FEF 25-75
) ai organismului şi temperatura
aerului (r = 0,41), umiditatea relativă (r =
0,36).
Din punct de vedere statistic, valorile prezentate
în tabelul 2 sunt veridice şi se încadrează în intervalul
0,001