stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
473
Simptomele de diferenţiere a anginei pectorale de astenia neurocirculatorie cu sindrom cardiac (Valerian
Hortolomei, 1996; Valerian Hortolomei, Valeriu Hortolomei, 2010; 2011)
Nr. Indici Angina pectorală ANC cu sindrom cardiac
1
Datele de
anamneză
Mai frecvent la bărbaţii în vârsta de 40-
50 ani, care au în anamneză factori de risc
(hipertensiune arterială, obezitate, fumatul
tutunului, hiperlipidemie, hipodinamie, diabet
zaharat ş.a.).
Constrictivă, opresivă sau arzătoare. Durerea e
monotonă.
Mai adesea la femei. Debutul bolii, de
regulă, în tinereţe, până la 30 de ani.
Evoluţia bolii – benign.
2 Caracterul durerii
Înţepătoare, sâcâitoare, surdă. Sunt
caracteristice diferite nuanţe ale durerii.
3 Localizarea
În regiunea apexului inimii, precordiacă,
De obicei retrosternală, mai rar în regiunea
deseori migratoare. Localizarea e
parasternală.
variată.
Nu este caracteristică. Totuşi, la o parte
Deseori în mâna stângă, umărul stâng şi din bolnavi pot iradia sub omoplatul
4 Iradierea omoplatul stâng. Mai rar în partea dreaptă a stâng, în mâna stângă. Nu este
toracelui, spre gât, mandibulă, dinţi, ureche. caracteristică iradierea spre gât, maxilă,
dinţi şi ureche.
5 Durata Până la 10-15 min., doar uneori mai mult. Diferită: de zeci de minute, ore, zile.
6
Multiple: sindromul neurotic, astenic, de
Lipsesc; rareori, la accese de durere de o durată
Acuzele însoţitoare hiperventilaţie, simptome de labilitate
mai mare, apare frica de moarte.
vasculară şi vegetativă etc.
7
Condiţiile de
apariţie a durerii
Apare în special pe fundalul eforturilor fizice.
Mai rar este provocată de stresuri emoţionale,
apare în repaus – după masă, în poziţie
clinostatică, în timpul somnului.
8 Efortul fizic Provoacă şi intensifică durerea.
Supraîncordările psihoemoţionale,
situaţiile conflictuale, de stres. Durerea
poate apărea „fără pricină”, pe fundalul
sindromului anxios-depresiv, oscilaţiei
factorilor meteorologici, în perioada
premenstruală ş.a.
Nu duce la apariţia durerii şi nu o
intensifică. Ea poate apărea după
un efort fizic îndelungat, în stare de
oboseală.
9
Încetarea efortului
fizic
Adesea duce la jugularea accesului de durere. Nu opreşte durerea.
10
Toleranţa efortului
fizic
Micşorată.
Medie.
11
Timpul creşterii
durerii
Creştere lentă, descreştere rapidă.
Creştere rapidă, descreştere lentă.
12 Acţiunea frigului Provoacă durere. Nu acţionează.
13 Nitroglicerina Jugulează durerea după 2-3 min.
Nu calmează durerea. Bolnavii cu
ANC suportă rău nitroglicerina. Apar:
cefalee, ameţeli, aflux de sânge spre cap,
slăbiciune. Ajută repausul fizic, psihic,
remediile sedative.
14
Poziţia bolnavului Opreşte durerea mai repede.
Nu influenţează.
şezândă, verticală
15
Comportarea
bolnavilor în Pacienţii deseori sunt imobili, inhibiţie psihică. Agitaţie psihomotorie.
timpul durerii
Transpiraţie
16
rece, paliditate,
Este caracteristic.
majorarea tensiunii
Nu este caracteristic.
arteriale
17
Nu sunt schimbate. Însă la o parte din
Limitele inimii şi Adesea sunt dilatate, mai ales în stânga.
bolnavi cu ANC tip hipotensiv, evoluţie
pediculul vascular Pediculul vascular este dilatat.
stabilă limita stângă e deplasată lateral.