stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
IVS3+2 T>C; IVS3+125 C >A; IVS3+184 T>A;
R65Q; R67C [5, 9, 16, 26, 37], dar până în prezent
N34S rămâne a fi cea mai frecvent întâlnită.
Mutaţiile SPINK1 îşi exercită acţiunea prin diferite
mecanisme: mutaţia M1T, care distruge codonul
de start, are o rată de moştenite ereditară mai dominantă,
iar mutaţia N34S SPINK1 este autosomal
– recisivă.
Incidenţa mutaţiei N34S este de aproximativ
1-2,5% în populaţia generală [24], din care aproximativ
1% este heterozigotă pentru N34S [38] şi mai
puţin de 1% din purtători dezvoltă pancreatite [26,
40]. Frecvenţa mutaţiei N34S este considerabil mai
mare în rândurile pacienţilor care dezvoltă pancreatite
decât printre cei sănătoşi, iar rata asociaţiei pancreatitei
este mai mare în tipul homozigot al mutaţiei
N34S [13, 14], la persoanele sănătoase fiind detectată
cu o frecvenţă de 1/10.000.
Studii recente au relatat că PSTI/SPINK1 este
implicată, de asemenea, în autoreglarea fagocitozei
celulelor acinare, proliferarea şi creşterea unei varietăţi
de patologii celulare [35].
Concluzie. Rata mică a dezvoltării PC în rândurile
purtătorilor mutaţiilor SPINK1 sugerează necesitatea
cercetării mai complexe a mutaţiei respective,
în corelaţie cu implicarea în patogeneză a altor factori
de risc genetici şi de mediu.
91
Bibliografie
1. Ţâbârnă I., Bugai R., Pancreatita cronică. Actualitate,
etiologie şi patogenie (I). Sistemul de clasifi cări.
Diagnosticul de laborator şi instrumental (II). Buletinul
Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. 2008;
2 (16): 144-158.
2. Bernardino A.L.F., , Reis Guarita D.R., Mott C. B.,
Arcon M.G., Pedroso M., Machado C.C., Laudanna A.A.,
Tani C.M., Almeida F.L., Zatz M., CFTR, PRSS1 and
SPINK1 Mutations in the Development of Pancreatitis in
Brazilian Patients. J. Pancreas (Online), 2003; 4(5):169-
177.
3. Bhatia E., Durie P., Zielenski J., Lam D., Sikora
S.S., Choudhuri G., Tsui L.C., Mutations in the cystic
fi brosis transmembrane regulator gene in patients
with tropical calcifi c pancreatitis. Am J Gastroenterol.,2000;95:3658–3659.
4. Charnley R.M. Hereditary pancreatitis. Wid. J. Gastroenterol.,2003;
9 (1): 1-4.
5. Chen J.M., Mercier B., Audrezet M.P., Ferec C., Mutational
analysis of the humanpancreatic secretory trypsin
inhibitor (PSTI)gene in hereditary and sporadic chronic
pancreatitis. J. Med. Genet., 2000;37:67–69.
6. Chen J.M., Montier T., Ferec C., Molecular pathology
and evolutionary psichological implications of pancreatitis-assosiated
cationic trypsinogen mutations. Hum.
Genet., 2001;103(3):245-252.
7. Drenth J.P.H., Te Morsche R., Jansen J.B., Mutations
in serine protease inhibitor Kazal type-1 are strong by
associated with chronic pancreatitis. Gut, 2002; 50: 687-
692.
8. Etemad B., Whitcomb D.C., Chronic Pancreatitis:
Diagnosis, Classifi cation and New genetic Developments.
J. Gastroenterol. 2001; 120: 682-707.
9. Grigorescu M., Genetic factors in pancreatitis. Romanian
Journal of Gastroenterology, 2005; 14(1): 53-61.
10. Gasiorowska A., Talar-Wojnarowska R., Czupryniak
L., Smolarz B., Romanowicz-Makowska H., Kulig
A., Malecka-Panas E., The prevalence of Cation Trypsinogen
(PRSS1) and Serine Protease Inhibitor, Kazal Type
1 (SPINK1) Gene Mutations in Polish Patients with Alcoholic
and Idiopathic Chronic Pancreatitis. Dig. Dis. Sci.,
2011; 56(3): 894–901.
11. Hassan Z., Mohan V., Ali L. et al., SPINK 1 is a
susceptibility genefor fi brocalculous pancreactic diabetes
in subjects from the Indian subcontinent. Am. J. Hum. Genet.,
2002; 71: 964-968.
12. Hirota M., Ohmuraya M., Baba H., The role of
trypsin, trypsininhibitor, and trypsin receptor in the onset
and aggravationof pancreatitis. J Gastroenterol, 2006;
41:832-836.
13. Hirota M., Ohmuraya M., Baba H., Genetic background
of pancreatitis. Postgrad. Med. 2006; 82: 775-778.
14. Hirota M., Kuwata K., Ohmuraya M., et al., From
acute to chronic pancreatitis: the role of mutation in the
pancreatic secretory tripsin inhibitor gene. JOP 2003; 483-
488.
15. Horii A., Kobayashi T., Tomita N. et al., Primary
structure of human pancreatic secretory trypsinogen inhibitor
(PSTI) gene. Biochem. Biophys. Res. Commun.,
1987; 149: 635-641.
16. Kuwata K., Hirota M., Sugita H. et al., Genetic
mutations in exons.3 and 4 of the pancreatic secretory
trypsin inhibitor in patients with pancreatitis. J. Gastroenterol.
2001; 36: 612-618.
17. Kazal La., Spicer Ds., Brahinsky Ra., Isolation of
a crystalline trypsin inhibitor-anticoagulant protein from
pancreas. J. Am. Chem. Soc. 1948; 70: 3034-3040.
18. Keim V., Genetics of pancreatitis Scandinavian J.
Of Surgery. 2005.94; 103-107.
19. Lai A., Lai D.R., Hereditary pancreatitis. Pediatr.
Surg. Int. 2010. Dec;26(12):1193-9.
20. Lerch Marcus M., Genetic risc factors for pancreatitis.
Genetics in gastrointestinal and liver diseases. Cluj-
Napoca. 7/9 apr. 2011. In:Journal of Gastrointestinal and
liver diseases.2011; 20 (1): .9-10.
21. Marchbank T., Freeman T.C., Playford R.J. Human
pancreatic secretory trypsin inhibitor. Distribution, actions
and possible role in mucosal integrity and repair. Digestion
1998; 59:167-174.