stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

130
4 S. faecalis 5 1,63 1,09
5 E. faecalis 53 17,32 11,62
Total microorganisme 306 100 67,10
grampozitive
1 E. coli 20 13,88 4,38
2 E. aerogenes 42 29,16 9,21
3 K. pneumonia 6 4,16 1,31
4 P. mirabilis 7 4,86 1,53
5 P. aeruginosa 32 22,22 7,01
6 P. vulgaris 13 9,02 2,85
7 C. diversus 12 8,33 2,63
8 C. freundii 11 7,63 2,41
9 K. oxytoca 1 0,69 0,21
Total microorganisme 144 100 31,57
gramnegative
1 Candida albicans 6 100 1,31
Total fungi 6 100 1,31
Total 456 100 100
Structura etiologică include 15 specii de tulpini
de microorganisme, majoritatea fiind condiţionat patogene.
Predomină microorganismele grampozitive
– 67,10%, inclusiv S.aureus (43,85%), S.epidermidis
(9,64%), S.faecium (0,78%), S.faecalis (11,62%),
E.faecalis (11,62%). Microorganismele gramnegative
constituie 31,57%, dintre care predomină P.aeruginosa
– 7,02%, K.pneumonia – 1,31%, E.coli – 4,38%. Microorganismele
din genul Proteus constituie 1,53%,
E.aerogenes – 9,21%, P.vulgaris – 2,85%, C.diversus
– 2,63%, C.freundii – 2,41%, K.oxytoca – 0,22%. În
1,31% din probe au fost depistaţi fungi, dintre care
predomină C.albicans – 1,31% (tabelul 7).
Concluzii
1. În structura nosologică a pacienţilor cu infecţii
septico-purulente în staţionarele de chirurgie
septică cu profil traumatologic predomină: osteita şi
osteomielita (38,53%), plaga infectată (26,81%), ulcerul
trofic (8,66%), artrita septică (5,86%) şi flegmonul
(5,86%).
2. Ca factori de risc în ISPN în secţia de chirurgie
septică pot fi consideraţi vârsta pacientului, patologia
de bază, modul de tratament, tipul şi durata
intervenţiei chirurgicale, grupa de invaliditate, durata
aflării pacienţilor în spital, frecvenţa pansamentelor.
3. Factorul etiologic al ISPN este determinat de
microorganismele condiţionat patogene, inclusiv flora
grampozitivă în 67,10% cazuri şi flora gramnegativă
– în 31,57% cazuri.
Bibliografie
1. Coplan A. Akinici E. Erbay A. Balaban N. Bodur
H., Evaluation of risk factofor mortality in intensive care
Buletinul AŞM
units: A prospective study from a referral hospitals in Tur/
ce. Am. J. Infect. Control., 2005; 33: 42-47.
2. Paraschiv A., Studiu asupra epidemiologiei infecţiilor
septico-purulente nosocomiale postchirurgicale în
staţionarele de chirurgie abdominală şi traume multiple.
Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”, Chişinău,
2009, 2: 25-32.
3. Prisacari V., Studiul asupra factorilor de risc, antropogeni
şi naturali, în scopul optimizării sistemului de
supraveghere şi pronosticării morbidităţii. Probleme actuale
ale epidemiologiei, microbiologici şi parazitologiei
contemporane, Materialele congresului III al igieniştilor,
epidemiologilor, microbiologilor şi parazitologilor din
RM. Chişinău , 1992, p.161-163.
4. Prisacari V., Problema infecţiilor nosocomiale. Curier
medical, 2005; 3: 47-52.
5. Prisacari V., Conceptul cu privire la supravegherea
şi controlul infecţiilor nosocomiale în cadrul instituţiilor
medico-sanitare din Republica Moldova. Ghid de supraveghere
şi control în infecţiile nosocomiale. Chişinău, 2009,
p. 9-16.
6. Prisacari V., Paraschiv A., Jucovschi C., Evaluarea
epidemiologică a factorilor de risc în infecţiile septicopurulente
nosocomiale. Buletinul Academiei de Ştiinţe a
Moldovei. Ştiinţe medicale, 2008; 2: 73-86.
7. Prisacari V., Plop T., Structura etiologică la infecţiile
nosocomiale septico-purulente în chirurgia abdominală.
Tezele conferinţei ştiinţifice anuale, Chişinău, 1998,
p. l-80.
8. Ковалева Е., Семина Н., Внутрибольничные
инфекции как отражение уровня и структуры
инфекционной заболеваемости населения России.
Внутрибольничные инфекции – проблемы
эпидемиологии, клиники диагностики, лечения и
профилактики. Москва, 1999, с. 115-116.
9. Лебедев В., Рожков А., Инфекционные
осложнения тяжолой травм. Достижения и проблемы.
Воен. мед. Журнал, 2001, т.322, №10, с.40-45.
10. Ciobanu Gh. Morbiditatea populaţiei Republicii
Moldova prin urgenţe traumatologice : actualităţi şi tendinţe.
Curierul medical, 2005, Nr. 3 (285), p. 27-36.
11. Gornea F., Tofan I., Verega G., şi al., Complicaţiile
septice în osteosinteza extracorticală cu plăci metalice în
fracturile închise ale oaselor tubulare. Anale ştiinţifice ale
USMF “Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2003; 3: 98-101.
12. Gustilo R., Kyle R., et al., Fractures and Dislocations.
1993, 1275 p.
13. Каплан А., Маркова C., Особeнности лечения
открытых переломов при политравме. Лечение
открытых переломов костей и их последствий. Москва,
1985, c. 8-12.
Rezumat
În lucrare sunt prezentate structura nosologică şi etiologică,
particularităţile epidemiologice şi factorii de risc în
infecţiile septico-purulente de profil traumatologic.