stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

150
Buletinul AŞM
Nr. ord.
Tabelul 2
Gradul de corelaţie a factorilor mediului de instruire şi mediului habitual şi a indicilor spirografici,
antropometrici şi ai atenţiei, r
Factori
Bronşita cronică
Astmul bronşic
Indicii
temperatura
aerului
RH a aerului
concentraţia
de CO 2
temperatura
aerului
RH a aerului
concentraţia
de
CO 2
1. FVC 0,55 0,60 0,65 0,42 0,66 0,68
2. FEV 1
0,54 0,61 0,69 0,58 0,62 0,73
3. FEF 25-75
0,41 0,36 0,21 0,42 0,44 0,42
Notă: FVC – capacitatea vitală forţată, FEV 1
– fluxul respirator maxim la 1 secundă, FEF 25-75
– debitul mediu expirator
maxim, RH – umiditatea relativă a aerului.
de calitatea mediului de instruire şi celui habitual,
ceea ce indică necesitatea elaborării unui complex de
măsuri îndreptate spre fortificarea stării funcţionale a
organismului copiilor şi profilaxia maladiilor respiratorii
cronice.
Vom prezenta rezultatele obţinute şi de alţi autori.
În special, conform datelor lui Chicu V. şi coaut.
(2004), Семенова Н.С. (2007), în urma cercetărilor
efectuate s-a constatat o corelaţie medie între indicii
de calitate a aerului din încăperi şi indicii sănătăţii populaţiei,
adică ai morbidităţii prin maladii ale aparatului
respirator. Factorii de mediu intervin atât ca agenţi
etiologici, cât şi ca factori determinanţi sau favorizanţi
în apariţia puseelor evolutive. Populaţia infantilă
reprezintă categoria cu risc mai mare de îmbolnăviri
datorită particularităţilor biologice (organism în
creştere, sistem imunitar insuficient dezvoltat) [1, 6].
Cercetătoarea Савина С.А. (2005) confirmă că
mediul ocupaţional şi al locuinţelor, precum şi igiena
mediului ocupaţional şi de trai constituie, la începutul
secolului nostru, obiectul principal de discuţii referitoare
la problema de sănătate a copiilor, inclusiv bolnavii
de maladii respiratorii cronice [5].
Unele cercetări (Şciuca S. şi coaut., 2005; Selivestru
R., 2007) au demonstrat existenţa corelaţiei
dintre încăperile umede şi modificarea negativă a
indicilor spirometrici la copiii şi maturii bolnavi de
maladii respiratorii cronice şi în cazul bolilor respiratorii
frecvente la copii. În multe cazuri s-a înregistrat
îmbunătăţirea stării de sănătate odată cu schimbarea
locului de trai din locuinţele umede în cele cu condiţii
normale [2, 3, 4].
Concluzii
1. Astmul bronşic şi bronşita cronică la copii se
manifestă prin sindromul bronhoobstructiv reversibil,
confirmat prin valori reduse ale indicilor spirometrici,
care corelează direct cu gradele de severitate a maladiilor.
2. Cel mai înalt grad de corelaţie a fost înregistrat
între indicii spirografici (FVC, FEV 1
), umiditatea relativă
a aerului şi concentraţia de CO 2
(r>0,6), atât în
bronşita cronică, cât şi în astmul bronşic.
3. Factorii primordiali în dezvoltarea maladiilor
respiratorii cronice la copii, inclusiv a acceselor de
astm bronşic sunt: temperatura joasă, umiditatea înaltă,
igrasia, mucegaiul, concentraţia majoră de CO 2
,
lipsa ventilaţiei în locuinţe şi în sălile de studii.
Bibliografie
1. Chicu V., Băbălău V., Friptuleac Gr., Calitatea aerului
din încăperile rezidenţiale a copiilor cu afecţiuni respiratorii
cronice. Materialele Conferinţei Ştiinţifico-Practice
Naţionale (dedicate Conferinţei a IV Internaţionale
Europene în problemele Sănătăţii şi Mediului). Budapesta,
23-25 iunie 2004. Sănătatea copiilor în relaţie cu mediul:
Chişinău, 2004, p. 55-57.
2. Rutherford S., Eigeland K., Indoor air quality and
the infl uence of house dust mites, cockroaches and pets.
Indoor air quality: a report on health impacts and management
options. Canberra: Departament of Health and Aged
Care, 2000, p. 56-59.
3. Selevestru R., Indicii funcţionali spirimetrici în diferite
grade de severitate a astmului bronşic la copii de
vârstă şcolară. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Ştiinţe Medicale. Chişinău, 2007; 3 (12): 125-128.
4. Şciuca S., şi a., Indicii spirografi ci la elevi cu maladii
cronice respiratorii în relaţie cu mediul rezidenţial.
Culegeri de Materiale ale Conferinţei a III-a de Ftiziopneumologie
din Republica Moldova. Chişinău, 2005, p. 206-
208.
5. Савина С.А., Среда обитания человека. Наука.
Статий. №5, 2004.c. 15-18.
6. Семенова Н.С., Балабина Н.М., Факторы риска
развития хронической обструктивной болезни легких.
Сибирский медицинский журнал, 2007; 5:. 9-11.
7. Старшов А.М., Смирнов И.В., Спирография для
профессионалов. Методика и техника исследования