stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

324
asupra evoluţiei perioadei de gestaţie, datele clinicoparaclinice
şi modalităţile de finalizare a sarcinii, influenţa
asupra mortalităţii şi morbidităţii perinatale şi
prognosticul la distanţă [13, 14, 19]. Există studii care
evidenţiază şi o influenţă nefavorabilă asupra sarcinii
şi a nou-născuţilor, prin procentul mare de avort
spontan, prematuritate, mortalitate crescută perinatală
şi deficit staturo-ponderal nerecuperabil mulţi ani
[10, 11]. Totodată, particularităţile evoluţiei BCF de
etiologie virală la gravide, conduita sarcinii, influenţa
hepatitei virale B cronice (HVBC) asupra stării sistemului
feto-placentar sunt studiate incomplet [16].
Actualitatea acestei probleme se datorează atât morbidităţii
perinatale înalte şi numărului mare de complicaţii
ce apar în timpul sarcinii şi naşterii, cât şi ratei
sporite a transmiterii perinatale. Infecţia căpătată în
copilărie este responsabilă de majoritatea hepatitelor
cronice virale B la adulţi, care poate evolua, într-un
număr semnificativ de cazuri, spre complicaţii – ciroză
hepatică şi hepatocarcinom. Iată de ce monitorizarea
strictă în dinamică a acestor paciente după
un algoritm bine stabilit, fac să scadă simţitor aceste
complicaţii. De aceea, un algoritm de diagnostic în
sarcina asociată cu detectarea AgHBs ar fi bine-venit
în practica obstetricală.
Tocmai aceste considerente, legate de întrebările
care aşteaptă încă răspuns asupra particularităţilor
evoluţiei sarcinii în relaţie cu forma hepatitei B cronice,
la care s-a produs infecţia şi, respectiv, transmiterea
verticală la făt au reprezentat motivaţia cercetării
de faţă.
Scopul studiului constă în evaluarea particularităţilor
evolutiv-clinice, elaborarea unui algoritm de diagnostic
al hepatitei virale B în sarcină şi optimizarea
conduitei sarcinii şi naşterii.
Pentru atingerea scopului propus, au fost stabilite
următoarele obiective:
1. Evaluarea particularităţilor clinico-epidemiologice
ale hepatitei virale B cronice la gravide.
Buletinul AŞM
2. Aprecierea evoluţiei hepatitei virale B cronice
în sarcină, în funcţie de forma hepatitei.
3. Studierea evoluţiei sarcinii, naşterii şi rezultatelor
perinatale, în funcţie de prezenţa sau lipsa
markerului de replicare (AgHBe) a hepatitei virale B
cronice.
4. Stabilirea particularităţilor complexului fetoplacentar
la gravidele cu diferite forme de hepatită
virală B cronică.
5. Elaborarea unui algoritm de diagnostic al formei
hepatitei B la gravidele cu AgHBs pozitiv.
6. Studierea incidenţei transmiterii VHB la nounăscuţii
din mame cu HVBC.
Materialul şi metodele studiului
Cercetările au fost efectuate în două etape, fiind
divizate în studiul retrospectiv şi studiul prospectiv.
Studiul retrospectiv a fost efectuat în incinta IMSP
SCM nr.1 în perioada 2004-2007. În studiul retrospectiv
au fost selectate 474 paciente care au contactat
infecţia cu VHB (lotul de studiu) şi 474 gravide
fără hepatita B (lotul-martor). În funcţie de depistarea
AgHBs lotul de bază a fost subdivizat în două subloturi:
sublotul I – AgHBs depistat până la sarcină (62
de cazuri) şi sublotul II – AgHBs, depistat în sarcină
(412 de cazuri). Studiul a cuprins în total 948 de cazuri
clinice.
Pentru a stabili importanţa influenţei duratei de
timp de la stabilirea diagnosticului până la sarcină,
gestantele au fost divizate în conformitate cu momentul
stabilirii diagnosticului (tabelul 1).
La baza studiului prospectiv, efectuat asupra perioadei
2008-2010, au stat examenul clinic complex şi
supravegherea strictă a 176 de gravide, divizate în 2
loturi, în funcţie de: prezenţa hepatitei cronice virale
B în anamneză sau AgHBs în serul sangvin (76 – lotul
de cercetare) şi gravidele fără hepatita B cronică (100
– lotul-martor). Lotul de studiu, la rândul său, a fost
subdivizat în 3 subloturi (tabelul 2).
Tabelul 1
Divizarea în subloturi în funcţie de momentul stabilirii diagnosticului de HVBC
Sublotul 1 an până la sarcină
(I-A)
2 ani până la
sarcină
(I-B)
3-5 ani până la
sarcină
(I-C)
6-10 ani până la
sarcină
(I-D)
>10 ani până la
sarcină
(I-E)
Abs. % Abs. % Abs. % Abs. % Abs. %
Sublotul I 9 14,5 8 12,9 15 24,2 16 25,8 14 22,6
Divizarea în subloturi a pacientelor incluse în studiu
Lotul Sublotul I – portaj de AgHBs Sublotul II –HVBC,
AgHBe pozitiv
Sublotul II –HVBC,
AgHBe negativ
Lotul I Abs. % Abs. % Abs. %
50 65,8 11 14,5 15 19,7
Tabelul 2