stiinte med 1 2012.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
terea activităţii fagocitare a neutrofilelor şi a răspunsului
limfocitelor la stimulare. Corecţia dereglărilor
statusului imun şi citokinic s-a soldat cu diminuarea
şi/sau normalizarea activităţii AlAT şi AsAT, cu obţinerea
unui răspuns antiviral la circa 60% din pacienţi
(23).
Un şir de autori susţin, că la pacienţii cu hepatite
virale cronice, îndeosebi cu HVCC, chiar şi în afara
replicării virale, în ficat sunt detectate modificări caracteristice
steatohepatitei nonalcoolice, printre care
şi ale sistemului imun (statusului citokinic şi interferonilor).
Astfel, în steatohepatita nonalcoolică s-a
determinat o majorare a nivelului TNF alfa, IL-6 şi
IL-4, asociate cu inducerea stresului oxidativ – intensificarea
POL (creşterea nivelului dialdehidei malonice)
şi diminuarea activităţii sistemului antioxidant
(reducerea activităţii antioxidante totale şi a catalazei)
şi dezvoltarea sindromului de citoliză (majorarea
activităţii AsAT, AlAT) şi colestază (creşterea
nivelului bilirubinei totale). Utilizarea imuheptinului
a contribuit la reducerea semnificativă a conţinutului
citokinelor proinflamatoare (TNF alfa, IL-6) şi antiinflamatoare
(IL-4), asociată cu normalizarea indicilor
biochimici şi ai stresului oxidativ [4].
Analiza datelor proprii şi a celor din literatură ne
permit să concluzionăm despre importanţa funcţionalităţii
sistemului imun în contracararea infecţiilor
virale acute cu virusurile hepatice pentru eliminarea
virusurilor şi preîntâmpinarea cronicizării procesului.
Deviaţiile imune existente şi/sau cele induse de agentul
infecţios, îndeosebi deficienţa imunităţii celulare,
sunt responsabile de trecerea hepatitelor virale acute
în forme cronice, precum şi de acutizarea acestora cu
dezvoltarea fibrozei, cirozei hepatice şi carcinomului
hepatic. Studiile experimentale şi clinice ne-au
demonstrat că preparatele entomologice, îndeosebi
imupurinul şi imuheptinul, manifestă proprietăţi imunomodulatoare
prin influenţa asupra limfocitelor T
şi subpopulaţiilor lor, cu corecţia deficienţelor imunităţii
celulare şi suprimarea reactivităţii majorate a
celei umorale. Cele expuse ne permit să considerăm
preparatele entomologice nişte medicamente cu influenţă
asupra verigilor patogenetice în hepatitele virale
cronice, inclusiv în cazul refracterităţii la tratamentul
antiviral specific sau al prezenţei contraindicaţiilor la
acesta.
Bibliografie
1. Bacinschi N., Preparate entomologice cu proprietăţi
imunotrope. Curierul medical, 2010; 6(318):3-8
2. Bacinschi N., Ghicavâi V., Butorov V., Pogonea
I., Efi cacitatea preparatelor entomologice în tratamentul
complex al hepatitelor de diferită etiologie. Curierul medical,
2010; 3(315):81-84.
3. Bacinschi N., Ghcavâi V., Dumbrava V., Pogonea
213
I., Preparatele entomologice în tratamentul complex al
hepatitei virale cronice. Curierul medical, 2011; 6(315):6-
10.
4. David L., Corecţia farmacologică a dereglărilor
metabolice la bolnavii cu steatohepatită nonalcoolică. Autoref.
tezei de dr. în med., Chişinău, 2011; 30 p.
5. Dumbrava V. şi coaut., Hepatologie bazată pe dovezi.
Chişinău, 2005; 334 p.
6. Dumbrava V. şi coaut., Bazele hepatologiei. Chişinău,
2010; v. II, 416 p.
7. Ghicavâi V., Bacinschi N., Preparatele entomologice
– o nouă direcţie de cercetare şi elaborare a medicamentelor.
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Ştiinţe medicale, Chişinău, 2006; 3 (7): 221-226.
8. Ghicavâi V., Prisacari V., Bacinschi N. şi coaut.,
The study in vitro of the antiviral and antibacterial properties
of entomologic substances. First International Conference
„Collateral Effects of Antiinfective Drugs”. Bucharest,
Romania. October 04-06, 2006; 44-45.
9. Ghinda S., Rudic V., Ouatu V. şi coaut., Acţiunea
preparatului Bio-R în efi cacitatea imunoreabilitării pacienţilor
cu hepatită cronică virală B. Curierul medical,
2010; 3(315):178-180.
10. Pogonea I., Bacinschi N., Spinei R., Ghicavâi V.,
Implicaţii imunologice în patogeneza afecţiunii hepatice
toxice experimentale provocate de paracetamol. Anale ştiinţifice
ale USMF „Nicolae Testemiţanu”. Ediţia VI. Volumul
I. Probleme medico-biologice şi farmaceutice. Chişinău,
2005; 374-377.
11. Pogonea I., Inofensivitatea şi aspectele farmacologice
ale preparatului entomologic imupurin. Teza de
doctor în medicină. Chişinău, 2009; 126 p.
12. Prisacari V., Paraschiv A., Colţa V., Staicova O.,
Particularităţile epidemiologice şi factorii de risc în hepatite
virale cronice şi ciroze hepatice. Analele ştiinţifice
ale USMF „Nicolae Testemiţanu”, v. II: Probleme actuale
de sănătate publică şi management. Ediţia XI, Chişinău,
2010; p.16-27.
13. Pântea V., Ghicavâi V., Cuşnir Gh., Tratamentul
hepatitei cronice virale B cu Hepatito-liz 1 şi Hepatito-liz
2. Analele ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”.
Ediţia V. Chişinău, 2004; v. II: 774-777.
14. Pântea V., Tratamentul hepatitelor cronice virale
C şi B cu imuheptină. Analele ştiinţifice ale USMF „Nicolae
Testemiţanu”, ediţia VII. Chişinău, 2006; 336-340.
15. Pântea V., Tratament cu imupurină în hepatita
cronică virală C. Conferinţa a VI-a a infecţioniştilor din
Republica Moldova. Actualităţi în patologia infecţioasă.
Chişinău, 2006; 57-59.
16. Pântea V., Hepatitele virale acute şi cronice. Actualităţi.
Chişinău. 2009; 224 p.
17. Pântea V., Hepatitele virale C, B şi D acute şi cronice.
Chişinău, 2011; 104 p.
18. Tofan E., Ţâbârneac M., Nichita S. şi coaut., Optimizarea
tratamentului hepatitei cronice virale B. Buletinul
Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. Chişinău,
2008; 2: 206-210.
19. Гончикова С.Ч., Убеева И.П., Николаев С.М.,
Иммунологические аспекты патогенеза вируcных