Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

More documents

Recommendations

Info

1864. Totuşi, aplicarea acest principiu nu a presupus şi o diferenţiere a modalităţii de alegere a membrilor celor două camere sau a atribuţiilor lor (aceasta din urmă parţial realizată după revizuirea constituţională din 2003). S-ar impune, prin urmare, o schimbare a modului de alegere a membrilor celor două camere în cazul legislativului român, dacă este să fie urmat modelul general european. În funcţie de durata mandatelor celor două camere, la nivelul UE avem o majoritate a cazurilor în care aceasta coincide, fiind de 4 ani (Belgia, Germania, Olanda, Polonia, Spania) sau 5 ani (Irlanda şi Italia). În cazurile în care durata mandatelor este diferită, avem de-a face cu sisteme în cadrul cărora atribuţiile camerelor diferă în mod clar (Austria, Cehia, Slovenia), sensibil (Franţa) sau cu cazuri excepţionale care presupun mandat pe viaţă (Marea Britanie, parţial însă şi Italia – în cazul foştilor şefi de stat şi de guvern sau a personalităţilor publice). Din acest punct de vedere, România se conformează tendinţei generale europene a sistemelor bicamerale. Poate cel mai important criteriu de funcţionare al sistemelor bicamerale europene este diferenţierea puterilor formale constituţionale ale acestora. O primă constatare este faptul că, în toate cazurile, conform modelului legislativ modern bazat pe parlamentul britanic, camera inferioară are o importanţă mai mare decât camera superioară, în ciuda aparenţei lexicale. În funcţie de atribuţiile specifice camerei superioare, există o serie de modele alternative la nivelul UE. Cel mai răspândit este modelul legislativ auxiliar, prin care camera superioară poate amenda legislaţia adoptată de camera inferioară, însă aceasta din urmă are întâietate. Modelul se regăseşte în Franţa şi Italia, unde atribuţiile camerelor sunt aproximativ asemănătoare, dar şi în Olanda (cu accent regional mai important), Polonia (unde Senatul are atribuţii suplimentare în relaţia cu Diaspora) şi Cehia (unde există şi atribuţii speciale privind participarea Senatului la alegerea preşedintelui şi a unor membri ai Curţii Constituţionale). România are un sistem asemănător cu cel din Franţa şi Italia, în plus Senatul având, ca în Cehia, atribuţia de alegere a unor membri ai Curţii Constituţionale. Un alt model este cel de legislativ cu atribuţii privind revizuirea legislaţiei constituţionale, prezent în Austria, Germania, Slovenia şi Spania. În plus, în Austria, Senatul are şi atribuţii în limitarea competenţelor landurilor şi în adoptarea tratatelor internaţionale. În Germania, Bundesratul are competenţe speciale în privinţa adoptării legislaţiei federale. În Spania, Senatul numeşte o parte din judecătorii Curţii Constituţionale, poate amenda în primă fază legislaţia adoptată de camera inferioară şi poate stabili limite ale administraţiei autonome locale. În cazul Belgiei, Senatul are doar atribuţii în privinţa adoptării legislaţiei federale şi a tratatelor internaţionale, desemnarea membrilor Curţii Constituţionale şi în adoptarea legilor organice şi a celor privind sistemul judiciar. Un model aparte este cel britanic, existent în Marea Britanie şi Irlanda, unde camera superioară are un rol consultativ şi de aducere în dezbatere a unor probleme generale (asemănător rolului Avocatului Poporului din sistemele constituţionale continentale). Camera Lorzilor din Marea Britanie poate amenda, în prima fază, şi o parte din legislaţie, cu excepţia celei legate de bugetul public. Este Parlamentul României „supraponderal” Răspunsul la această întrebare trebuie căutat prin analiza comparativă a dimensiunilor legislativului din România cu al altor parlamente naţionale. În acest sens, raportăm numărul total de parlamentari la numărul total de cetăţeni, rezultând un indice prin care se alocă un număr de parlamentari la 10.000 de locuitori (vezi tabelul 1): 10
Tabel 1: Numărul de parlamentari raportat la numărul cetăţenilor în Uniunea Europeană Sursa: Cristian Chiscop, Şapte argumente împotriva unicameralismului şi a reducerii numărului de parlamentari, www.fes.ro Analiza raportului numărului de parlamentari la populaţia fiecărui stat ne indică următoarele concluzii: statele care au mai mult de 15 milioane de locuitori au, toate, sisteme parlamentare bicamerale; statele europene de mărime medie (între 8 şi 12 milioane) au atât sisteme unicamerale (Suedia, Ungaria, Portugalia, Grecia) cât şi bicamerale (Austria, Cehia, Belgia), în funcţie de tradiţia lor istorică; unicameralismul predomină în rândul statelor mici (sub 8 milioane), putând fi întâlnit în 10 din 12 cazuri; tendinţa generală este ca ţările cu o populaţie numeroasă să aibă parlamente mai mari, iar statele cu o populaţie mai mică să aibă, proporţional, adunări legislative mai puţin numeroase. Cel mai mic stat al Uniunii Europene, Malta, are 1,67 11
Page 1 and 2: Raport de analiză politică Parlam
Page 3 and 4: Lista tabelelor Tabel 1: Numărul d
Page 5 and 6: După forţarea abdicării domnitor
Page 7 and 8: Republicii. Biroul Executiv al CPUN
Page 9: în ansamblul sistemelor bicamerale
Page 13 and 14: pentru parlamentarii români reprez
Page 15 and 16: din numărul de voturi în cazul in
Page 17 and 18: parlamentarii partidelor de opoziţ
Page 19 and 20: În timpul guvernării PSD, 2000-20
Page 21 and 22: ) Ordonanţele de urgenţă: între
Page 23 and 24: globală a numărului legilor adopt
Page 25 and 26: depus moţiune de cenzură de aceas
Page 27 and 28: III. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ - UN
Page 29 and 30: Figura 3: Dinamica sesizărilor de
Page 31 and 32: Tabelul 4: Numărul sesizărilor Cu
Page 33 and 34: diferende decât toţi predecesorii
Page 35 and 36: a) Votul obligatoriu în Uniunea Eu
Page 37 and 38: candidaţii/partidele aflate pe bul
Page 39 and 40: aceste categorii ar fi afectate în
Page 41 and 42: 62 de deputaţi. Dacă se păstreaz
Page 43 and 44: Notă: *În alegerile din 2000 PSDR
Page 45 and 46: operaţiunea de votare trebuie să
Page 47 and 48: Pragul electoral a fost determinat
Page 49 and 50: i) Discrepanţe majore în magnitud
Page 51 and 52: campanie, numărul candidaţilor re
Page 53 and 54: 4. Controlul parlamentar asupra put
Page 55 and 56: RECOMANDĂRI În condiţiile existe
Page 57 and 58: introducerea unei moţiuni de cenzu
Page 59 and 60: subdimensionată. Propunem această

Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?