Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

diferende decât toţi predecesorii lor la un loc. Prin augmentarea rolului Curţii,
preşedintele şi aliaţii sau susţinătorii săi din diferite momente politice căutau moduri de
legitimare în faţa populaţiei şi de reducere a puterii opoziţiei. De multe ori însă,
acţiunile lor au sugerat incompetenţă în utilizarea legislaţiei româneşti şi a pârghiilor
statului.
Parlamentul a participat la această creştere în importanţă a Curţii, încercând să o
utilizeze - ca şi celelalte instituţii ale statului - drept un mijloc de luptă politică.
Percepţia că instituţia Curţii Constituţionale a devenit un „supra-parlament” ale cărei
decizii urmează logica politică, nu pe cea constituţională, este tot mai puternică în urma
hotărârilor contradictorii adoptate în anul 2010.
33