Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

More documents

Recommendations

Info

Întrebări 2005- 2008 Interpelări 2005- 2008 Răspunsuri întrebăriinterpelări 2005- 2008 1344 - 1083 1886 150 163 17 764 1919 - 646 85 784 17 75 426 97,8 (%) - 96,3 (%) 97,8 (%) 97,5 (%) 97,7 (%) 97 (%) 68 (%) ICP 2004-2008 31 - 25,8 32,8 44,4 8,1 5,1 91,5 Întrebări 2009- 2010 Interpelări 2009- 2010 Răspunsuri întrebăriinterpelări 2009- 2010 ICP 2009-2010 2351 - 1616 1055 - 92 81 70 1230 - 699 551 - 22 46 79 85,5 (%) - 91,4 (%) 88,8 (%) - 93,8 (%) 91,3 (%) 37,6 - 18,6 30,3 - 5,1 7 7,9 * Indice Control Parlamentar. ICP este calculat prin raportul dintre suma întrebărilor şi interpelărilor şi numărul de parlamentari care au pus aceste întrebări şi interpelări. ** din 1996 PNL a avut grup parlamentar propriu. *** din 2009 parlamentarii PC participă în cadrul grupului Alianţei PSD+PC. Moţiunea simplă este instrumentul prin care Camera Deputaţilor sau Senatul îşi exprimă poziţia cu privire la o problemă de politică externă sau internă ori cu privire la o chestiune ce a făcut obiectul unei interpelări, fără a putea însă demite un membru al Cabinetului. Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor (art. 158-164) este nevoie de 50 de deputaţi pentru a fi iniţiată o moţiune simplă iar aprobarea acesteia se face prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi. În cazul Senatului (art. 153-157), moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor şi se adoptă cu votul secret al majorităţii senatorilor. În perioada 1992-1996 au fost introduse la Camera Deputaţilor 11 moţiuni simple, dintre care 7 au fost respinse, 3 admise şi una retrasă. Principalele subiecte dezbătute au fost legate de probleme privind procedura de investire a miniştrilor în cazul remanierilor guvernamentale, îndepărtarea din funcţie a unor persoane acuzate de corupţie, agenţii informatori ai Securităţii şi declaraţiile UDMR prin care se contesta caracterul naţional al statului român. Moţiunile adoptate au vizat subiectele agenţilor informatori ai Securităţii, declaraţiile UDMR şi situaţia energetică a României. În ceea ce priveşte Senatul, au fost introduse în această legislatură 5 moţiuni simple, dintre care 3 au fost adoptate. Subiectele de discuţie au fost agricultura, transparenţa în ceea ce priveşte activitatea deputaţilor şi senatorilor iar moţiunile adoptate au avut în prim-plan problema angajării răspunderii Guvernului pentru programul politic privind integrarea euro-atlantică. Pentru perioada 1996-2000 au fost iniţiate 13 moţiuni simple la Camera Deputaţilor, dar niciuna dintre acestea nu a fost adoptată. Moţiunile dezbăteau politica agrară, problemele pensionarilor, situaţia industriei, sistemul de învăţământ şi altele. În Senat au fost depuse 6 moţiuni simple dar toate au fost respinse, principalele subiecte discutate fiind agricultura, sănătatea, criza energetică şi statul de drept. 88,2 (%) 18
În timpul guvernării PSD, 2000-2004, s-au iniţiat 20 de moţiuni simple în Camera Deputaţilor, dintre care numai două au fost admise. Principalele subiecte dezbătute au fost legate de sistemul de sănătate, corupţie şi politica economică fiscală. În Senat au fost depuse 12 moţiuni simple prin care au fost dezbătute integrarea euro-atlantică, pensionarii, mecanismele democratice, corupţia şi problema maghiarilor din România. Niciuna dintre moţiunile simple depuse în cadrul Senatului nu a fost adoptată. Pentru perioada 2004-2008, guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu s-a confruntat cu 15 moţiuni simple înaintate în cadrul Camerei Deputaţilor şi 13 în cadrul Senatului. Dintre aceste 28 de moţiuni simple au fost adoptate 6, câte trei de către fiecare dintre camerele legislativului. Principalele subiecte dezbătute în această perioadă au fost învăţământul, politica fiscală – taxa de primă înmatriculare a automobilelor –, agricultura, sectorul energetic şi justiţia. În legislatura actuală, în perioada decembrie 2008-decembrie 2010 au fost depuse 12 moţiuni simple în cadrul Camerei Deputaţilor şi 2 în cadrul Senatului. Niciuna dintre aceste moţiuni nu a fost adoptată. Subiectele dezbătute vizează în principal educaţia, agricultura, sănătatea, politica Guvernului în domeniul muncii şi al pensiilor. Cea mai puternică formă prin care Opoziţia poate sancţiona, în cadrul Parlamentului, partidul sau coaliţia de guvernare este moţiunea de cenzură. Art. 113 din Constituţia României prevede procedura pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură care, odată adoptată, înseamnă retragerea încrederii acordate Guvernului. Astfel, o moţiune de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi va fi adoptată dacă obţine votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Pentru a se bloca excesul de moţiuni de cenzură la adresa Guvernului, Constituţia României prevede că „Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea” (art.113, alin. 4). În timpul legislaturii 1992-1996 au fost iniţiate patru moţiuni de cenzură: „Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare” (19 martie 1993), „Falimentul politicii economice a Guvernului şi pierderea totală a credibilităţii” (17 decembrie 1993), „Nerespectarea Constituţiei, depunerea proiectului bugetului de stat cu o întârziere de 7 luni” (3 iunie 1994) şi „Stoparea privatizării, scăderea nivelului de trai, manifestaţia de protest de la Reşiţa” (30 iunie 1994). Cele patru moţiuni de cenzură au fost depuse în prima jumătate a legislaturii, indiciu al strategiei partidelor de opoziţie (PD, PNŢCD, UDMR, PL’93, PNL-CD, PAC, PSDR, PER), „nicio sesiune fără moţiune”, încercându-se doborârea unui guvern care dispunea de o majoritate guvernamentală fragilă. Guvernul PDSR a ştiut să-şi negocieze susţinerea parlamentară, astfel încât moţiunile de cenzură s-au dovedit ineficiente, iar continuarea depunerii acestor iniţiative fără şansa de a fi adoptate ar fi evidenţiat slăbiciunea partidelor aflate în opoziţie, astfel încât în perioada 1995-1996, Convenţia Democratică şi PD, (ce constituiau opoziţia) nu au mai depus alte moţiuni de cenzură. În perioada 1996-2000 au fost depuse 4 moţiuni de cenzură: „Incapacitatea Guvernului Ciorbea de a guverna ţara” (6 iunie 1997), „Angajarea răspunderii Guvernului asupra programului de măsuri privind reforma globală a societăţii româneşti” (9 iunie 1997), „Incapacitatea Executivului de a guverna ţara” (21 decembrie 1998) şi „Angajarea răspunderii Guvernului asupra accelerării procesului de reformă” (20 mai 1999). Niciuna dintre cele 4 moţiuni de cenzură nu a fost adoptată. 19
Page 1 and 2: Raport de analiză politică Parlam
Page 3 and 4: Lista tabelelor Tabel 1: Numărul d
Page 5 and 6: După forţarea abdicării domnitor
Page 7 and 8: Republicii. Biroul Executiv al CPUN
Page 9 and 10: în ansamblul sistemelor bicamerale
Page 11 and 12: Tabel 1: Numărul de parlamentari r
Page 13 and 14: pentru parlamentarii români reprez
Page 15 and 16: din numărul de voturi în cazul in
Page 17: parlamentarii partidelor de opoziţ
Page 21 and 22: ) Ordonanţele de urgenţă: între
Page 23 and 24: globală a numărului legilor adopt
Page 25 and 26: depus moţiune de cenzură de aceas
Page 27 and 28: III. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ - UN
Page 29 and 30: Figura 3: Dinamica sesizărilor de
Page 31 and 32: Tabelul 4: Numărul sesizărilor Cu
Page 33 and 34: diferende decât toţi predecesorii
Page 35 and 36: a) Votul obligatoriu în Uniunea Eu
Page 37 and 38: candidaţii/partidele aflate pe bul
Page 39 and 40: aceste categorii ar fi afectate în
Page 41 and 42: 62 de deputaţi. Dacă se păstreaz
Page 43 and 44: Notă: *În alegerile din 2000 PSDR
Page 45 and 46: operaţiunea de votare trebuie să
Page 47 and 48: Pragul electoral a fost determinat
Page 49 and 50: i) Discrepanţe majore în magnitud
Page 51 and 52: campanie, numărul candidaţilor re
Page 53 and 54: 4. Controlul parlamentar asupra put
Page 55 and 56: RECOMANDĂRI În condiţiile existe
Page 57 and 58: introducerea unei moţiuni de cenzu
Page 59 and 60: subdimensionată. Propunem această

Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?